Arhiva

Borzeşti, aşezarea de pe valea Trotuşului, din ceardacul Carpaţilor, e un tãram mustind de mituri. Unele, e drept, pe cale a se stinge, cum este cel al industrializãrii socialiste din vremea lui Dej. Acesta crease aici o platformã chimicã im ...

Discipolul de la Iaşi, de la fosta Academie de Arte, al lui Vasile Dobrian, pietreanul de o viaţã Petru Petrescu, cel care nu-i neuitãtor cu  magistrul sãu, ci neobosit recunoscãtor, l-a urmat in spirit, nu in literã, pe modelatorul dint ...

Beijingul a devenit capitala Imperiului Chinez la inceputul secolului al XVII-lea, in timpul impãratului Yongle din dinastia Ming. Acesta a mutat capitala de la Nanjing la Beiping (Pacea Nordicã), cãruia i-a dat noul nume de Beijing (Capitala Nor ...

Anii mei de ucenicie, ca sã mã folosesc de scrisa sadovenianã privitoare la şcolaritatea sa, s-au petrecut intre zidurile bãtrane ale şcolii Medii nr.1, fostul Liceu „Nicu Gane”, azi Colegiu. Deşi pereţii erau aproape seculari, n ...

Acest an, 2010, este pentru cetatea Iaşilor unul incãrcat de evenimente cu valoare simbolicã. Un simbolism ce priveşte nu doar aşezarea noastrã, ci are reverberaţii şi inrauriri naţionale. Se vor implini in toamnã 150 de ani de cand s-a fo ...

Zilele acestea am avut plãcuta surprizã sã gãsesc in cutia poştalã, cu o mişcãtoare dedicaţie, o carte - Valeriu Stoleriu - Val Panaitescu,In Honorem. Cu douã zile inainte mã intalnisem in Copou cu Profesorul. M-am bucurat mult sã-l rev� ...

Trecuserã cateva luni de la acel astral decembrie 1989. Erau de un timp vestiri fãgãduitoare pentru cei care pãtimiserã in anii regimului ateu. Se ridicaserã toate opreliştile din calea libertãţii religioase. Catolicii din Romania, care fã ...

Vorona, chinovia din inima codrului secular Oneaga-Vorona-Tudora,  pare, odatã ivitã inainte-ţi,venind pe jos, cãlare sau in maşinã, o rarişte de luminã. Între ghizduri de pãdure strãluce cu alburi lãptoase stansura de case şi ...

Într-o vreme in care sentimentul, reacţia spontanã in faţa naturii şi fãpturii umane sunt tot mai indepãrtate din artele frumoase şi cerebralitatea, avangardismele cele mai felurite, excentricitãţile şi experimentele de dragul experi ...

şoldul cel mic al Africii, pistoletul, cum mi se infãţişeazã Tunisia cand privesc planiglobul, este parcã o deltã a continentului, prin ale cãrei braţe şi guri intri intr-o lume fastuoasã, fabuloasã, fascinantã, frisonantã şi puţin i ...

Cu toatã secularizarea din ce in ce mai insidioasã, in ciuda pierderii sacralitãţii profunde şi a deprinderilor ancestrale mai ales in universul citadin, pluteşte peste pãmanturile romaneşti o aromã unicã in zilele pascale, in Sãptãmana ...

Inclusã in seria „Prelegerile Academiei”, conferinţa „Portretul unui model cãrturãresc - Zoe Dumitrescu-Buşulenga” este programatã pentru astãzi, de la ora 10, in Aula Academiei Romane, Filiala Iaşi. Suntem apro ...

Un 1984, toamna tarziu, s-a implinit o dorinţã, o cãlãtorie in Rusia ca scriitor. Fusesem in urmã cu cinci ani, in iarna 1979-1980, intr-o excursie ONT, la Kiev, Leningrad, Moscova, petrecand revelionul pe malurile Golfului Finic. Un drum cu tr ...

De ani buni, 27 februarie e o zi specialã, de sãrbãtoare, pentru fãlticeneni. De cand a donat cea mai mare parte a operei oraşului izvoarelor sale şi la Fãlticeni s-a alcãtuit minunat Muzeul ce-i poartã numele, ziua de naştere a lui Ion Ir ...

Marea stea a scenei franceze şi universale, Sarah Bernhardt, s-a intors, iatã, dupã o sutã doi ani, pe scena ieşeanã. Actriţa jucase incã de trei ori in Iaşi, in 1881, 1893, 1904, fiind primitã de fiecare datã cu entuziasm, sãli arhiplin ...

         S-au rotunjit in aceastã iarnã 30 de ani de la marea trecere a lui Petru Caraman. Acesta n-a fost doar unul dintre marii invãţaţi ai acestei ţãri, ci şi o figurã martirologicã a romanilor, o ...

                 În martie 1974, Val Gheorghiu a tipãrit in revista „Cronica” un fermecãtor interviu cu Victor Mihãilescu Craiu. Ultima intrebare cerca s ...

         Sculptorul Neculai Pãduraru a adãugat la numele sãu şi pe cel al satului obarşiilor, Sagna, localitate din vecinãtatea Romanului. A fãcut-o cinstind izvoarele şi legãtura nedezlegatã cu lum ...

Parcã dintotdeauna cultura romanã a resimţit dureros lipsa instrumentelor fundamentale, precum dicţionarele, enciclopediile, istoriile pe domenii, ediţiile critice. Întemeietorii şi-au propus brav sã le elaboreze şi au şi purces ...

          Emilia Pavel, etnograful despre care Iordan Datcu, unul dintre corifeii etnografiei, scrie cã face parte din elita domeniului, distingandu-se prin faptul cã-şi intemeiazã studiile şi jude ...