Cultura
swipe pentru navigare

Pictorul Ştefan Şoldănescu

A+ a-

*150 de ani de la naştere

A fost una din personalităţile de seamă ale artei noastre care, prin creaţia sa, a îmbogăţit tezaurul spiritualităţii româneşti. S-a născut în urmă cu un veac şi jumătate, pe 16 iulie 1863, la Fălticeni, judeţul Suceava, unde a urmat şcoala primară şi gimnaziul. Dovedind înclinaţii pentru pictură, Ştefan Şoldănescu s-a înscris la Şcoala de arte frumoase din Iaşi, ale cărei cursuri le-a frecventat între anii 1879-1884. Aici a studiat sub îndrumarea profesorilor Emanoil Bardasare şi Gh. Panaiteanu-Bardasare, directorul şcolii. Încă student, în 1884, ocupă postul de pedagog la liceul Naţional din Iaşi, iar după absolvirea şcolii, obţine, prin concurs, numirea ca profesor de desen şi caligrafie la această prestigioasă instituţie de învăţământ, pe care a slujit-o toată viaţa. Excelent pedagog, Ştefan Soldănescu ocupă în 1894 postul de profesor la Catedra de pictură a Şcolii de arte frumoase, pe care îl onorează până în 1899.
Între 1891 şi 1895 a făcut studii de perfecţionare la Academia Regală de Belle Arte din Bavaria. Aici, la Munchen, a executat cea mai mare parte dintre lucrările sale. Pentru a se documenta cu privire la arta europeană, a vizitat numeroase muzee şi expoziţii din Franţa, Belgia şi Italia. În tot acest timp, la comandă, a lucrat tablouri, special portrete şi copii după pictori celebri. În ţară, Ştefan Şoldănescu a fost prezent la mai multe expoziţii, alături de artişti de renume. Astfel, participă cu Sava Henţia, Constantin Jiquidi şi alţii la Expoziţia cooperatorilor români din Iaşi, cu lucrările: Doi bătrâni; Nud de fecioară; O napolitană torcând.
Pictor de factură academistă, Ştefan Şoldănescu n-a avut timpul necesar pentru a-şi afirma talentul, moartea timpurie punând capăt unei cariere care se anunţa promiţătoare. Artistul a lucrat în ulei şi cretă neagră portrete, capete de expresie, nuduri, peisaje etc.Cea mai mare parte a operelor sale s-au pierdut în timpul Primului Război Mondial. Din puţinele lucrări rămase în colecţiile din Fălticeni şi Iaşi se conturează imaginea unui artist remarcabil.
Muzeul de artă din Fălticeni posedă 13 picturi ale lui Ştefan Şoldănescu, din care zece portrete, un Nud de fecioară, un Bătrân - cap de expresie, un Tors de bărbat. În Pinacoteca din Iaşi sunt păstrate opt lucrări: Profil de bătrână, Faust, Nud de bărbat, Un băiat italian, Cap de bătrân, Bust de bătrân, Profil de bătrân şi Portret de evreu.
Pictorul Ştefan Şoldănescu a decedat la Iaşi, pe 22 octombrie 1899, şi a fost înhumat la cimitirul Oprişeni din Fălticeni.

Ionel Maftei

Autor: