Moldova
swipe pentru navigare

Harta bogăţiilor ascunse în subsolul Moldovei

A+ a-

Acestă zonă a ţării deţine numeroase resurse minerale de la nisip şi sare până la cărbune şi gaze naturale * cu excepţia uraniului, industria minieră este la pământ, iar judeţele rămân la coada clasamentelor economice

Subsolurile din Regiunea de Nord-Est sunt bogate în resurse, dar prea puţine sunt valorificate din lipsă de bani pentru prospecţiuni şi extracţie. Se mai exploatează uraniu şi sare, iar apele minerale sunt valorificate doar la jumătate, deşi resursele sunt unele dintre cele mai mari din Europa.

Petrol şi gaze naturale la Bacău

Subsolul judeţului Bacău este bogat în gresie, nisip, pietriş şi sare gemă. Sarea gemă este extrasă din Salina Târgu Ocna, cunoscută nu doar pentru miile de tone de sare care pleacă din subteran, dar şi pentru zona de agrement unde mulţi bolnavi şi-au găsit leacul. Nisip şi pietriş se găseşte la Urecheşti, Gîrleni, Orbeni şi Cornăţel, iar gresie la Ghimeş Făget şi Slănic Moldova. Bacăul mai are şi cărbunele brun din minele de la Comăneşti care a rămas tot acolo, de la sistarea exploatării, la fel şi argila de la Dofteana şi Măgura. Sare există şi la Sărata, dar nu se foloseşte decât saramura, şi aceasta la scară mică. Resurse importante mai sunt petrolul şi gazele naturale de la Zemeş, Moineşti, Lucăceşti, Dărmăneşti, Oituz şi Dofteana.

Nisip cuarţos şi bentonită la Botoşani

Bentonită, nisip cuarţos, ape sulfuroase şi cea mai bună sursă de apă potabilă din România, sunt bogăţiile judeţului Botoşani, dar care nu sunt exploatate. În anii ’80, în comuna Păltiniş, s-a descoperit cel mai mare zăcământ de gips din România şi al patrulea din Europa, dar care nu a fost valorificat. Judeţul mai are şi un zăcământ de bentonită, material utilizat pentru realizarea formelor de turnătorie şi în industria petrochimică, în zona comunei Viişoara, dar nici acesta nu este folosit. În aceeaşi situaţie este şi nisipul cuarţos din zona Miorcani-Hudeşti, care este de cea mai bună calitate la nivel european, având o puritate de 99,8%, dar mina este închisă. „Înainte de 1989 s-au realizat experimente şi din nisipul de la Miorcani s-a fabricat un cristal mai fin decât cel de Bohemia”, a declarat Sorin Grindei, fost director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului. De asemenea, la Prut există cea mai bună sursă de apă potabilă din‚ ţară, lacul de acumulare Stânca-Costeşti. „Spre deosebire de Dunăre, care este poluată, Prutul are apa cea mai bună ca sursă de băut pentru populaţie”, susţine Gabriel Cîrlan, directorul Nova Apaserv SA. Sursa nu este exploatată decât pentru câteva comune şi oraşul Ştefăneşti. Consiliul Judeţean are însă un proiect de aducţiune a apei din Prut până în municipiul Botoşani.

Uraniu la Neamţ

Judeţul Neamţ dispune de un preţios rezervor de resurse de uraniu, zăcământul de la Grinţies fiind considerat cel mai bogat din ţară. Exploatarea minei a fost sistată însă în urmă cu 10 ani, iar Compania Naţională a Uraniului (CNU) face paşi pentru redeschiderea minei. Proiectul se află la nivel de fezabilitate, trecând de comisia inter-ministerială şi primind aviz favorabil din partea acesteia. „Problema era cu sursa de finanţare, dar din discuţiile purtate cu administraţia CNU, am înţeles că vor fi fonduri. Se preconizează că mina ar putea fi deschisă în 2014”, a spus Vasile Alexandroaia, primarul comunei Grinţieş.

Ape minerale şi sare la Suceava

Uraniu se găseşte şi la Suceava la mina Crucea. Acesta ajunge procesat în reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă, ce asigură aproape 20% din producţia de energie electrică necesară României. Dar veştile bune sunt umbrite de posibilitatea închiderii minei. Ştefan Hârşu, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, a precizat că aceasta ar putea fi închisă în doi ani din cauza că CNU deţine licenţă de exploatare valabilă până în 2015. Bogăţiile din Suceava nu se rezumă doar la atât, pentru că judeţul deţine importante surse de apă minerală carbogazoase şi necarbogazoase, dar care sunt valorificate doar în proporţie de 40-50%. Cele mai multe sunt în zona Dornelor: Poiana Negri, Dorna - Poiana Vinului, Dorna Candrenilor, Roşu, Poiana Coşnei, Moara Dracului, Izvorul Alb, Dealul Floreni, Panaci şi Dorna Arini. Acestea pot asigura îmbutelierea a circa 456 de milioane de litri de apă plată şi minerală pe parcursul unui an. De asemenea, salina Cacica mai are rezerve de sare gemă pentru încă o perioadă de 50 - 60 de ani. (Grupaj coordonat de Lucia Hacman)

„Exploatarea Minieră Crucea este singura exploatare de uraniu activă din România. Aici se desfăşoară lucrări miniere şi foraje subterane, exploatare prin puţuri şi galerii de coastă, lucrări de conservare în vederea închiderii şi ecologizării perimetrelor, tratarea apelor de mină în staţii de depoluare, amenajări de halte, regularizări ale cursurilor de ape etc.” – reprezentanţii CNU

„Statul român va scoate resursele naturale la mezat atunci când va fi nevoie. Va fi un moment în care depozitul de gips, cel de bentonită sau turba de la Dersa vor fi exploatate de stat sau de o firmă privată” - Costică Macaleți, prefectul judeţului Botoşani

Autor: