ERR(8): Notice: Undefined index: hashtaguri
Istorisiri evreieşti | Evenimentul

 

default

Dimensiune font:

Istorisiri evreieşti

| 10-03-2007 00:00
Albumul cu amintiri

În perioada interbelicã, la Bîrlad trãiau peste 4.200 de evrei, iar acum, comunitatea mai numãrã doar 34 de persoane, majoritatea vîrstnici. Comunitatea a fost una dintre cele mai puternice, dupã cum spune secretarul ei, dl Lazãr Croitoru.

- Cîţi membri mai are comunitatea?

- Dupã ultimele reglementãri ale Federaţiei Comunitãţilor Evreieşti din România, în care se permite ca şi persoanele care au ascendenţã evreiascã, respectiv un bunic evreu sau acele situaţii de cãsãtorii mixte şi care acceptã sã fie membri ai comunitãţii, noi mai avem 34 de membri. Majoritatea sînt bãtrîni şi doar doi sînt tineri, unul are 15 ani, şi altul 18 ani.

- Cum arãta vechea comunitate evreiascã din Bîrlad?

- În perioada interbelicã, la Bîrlad au fost 4.200B4.500 de evrei, ceea ce însemna la momentul respectiv cam 15 la sutã din populaţia localitãţii. Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, mulţi evrei au plecat în Israel, alţii în America. Au plecat mulţi, dar au şi rãmas. Deh, timpul nu iartã pe nimeni, iar mulţi au murit.

- Ce credeţi cã i-a ţinut la Bîrlad pe evrei?

- Sînt convins cã au pus în balanţã condiţiile economice şi situaţia sãnãtãţii fiecãruia, precum şi curajul şi posibilitãţile de a lua viaţa de la capãt. Persoanele de 30-40 de ani au avut puterea de a o lua de la zero în Israel. Cei trecuţi de o anumitã vîrstã şi care ştiau cã acolo unde vor pleca nu vor mai avea cãutare, în sensul de a avea un loc de muncã, au preferat sã rãmînã aici, unde aveau o gospodãrie. Apoi, şi necunoaşterea limbii ebraice a fost un impediment.

- Membrii comunitãţii nu cunosc limba ebraicã?

- Nu. Poate pãrea surprinzãtor, dar sînt şi mulţi dintre cei care au plecat şi nu au mai reuşit niciodatã sã înveţe la perfecţie aceastã limbã, pentru cã este destul de dificilã. ştiu sã comunice, dar nu ştiu sã citeascã un ziar sau o carte. În Israel este însã o viaţã foarte vie, dacã pot spune astfel, privind existenţa unor comunitãţi puternice de cetãţeni români. Sînt multe publicaţii şi cãrţi în limba românã, spectacole. Este chiar o Uniunea a Scriitorilor în limba românã astfel cã evreii care au plecat de aici se pot integra perfect şi pot continua sã vorbeascã limba românã.

- Ce lucruri mai amintesc de vechea comunitate evreiascã?

- Persoanele în vîrstã mai pãstreazã încã foarte multe amintiri legate de aceastã comunitate, de modul în care se marcau sãrbãtorile noastre, de faptul cã cele 12 sinagogi erau pline la orele de rugãciune zilnicã. Sinagogile erau pe meserii, iar membrii comunitãţii ştiau exact unde le este locul de rugãciune. Sinagogile au dispãrut odatã cu reducerea membrilor comunitãţii. În timpul regimului comunist, cele mai multe au fost demolate întrucît nu se ţinea cont de importanţa lor. Mai este doar o singurã sinagogã, construitã pe la 1787. Cea mai puternicã amintire a existenţei evreilor aici rãmîn cimitirele. Bîrladul are trei cimitire evreieşti, dintre care unul cu o vechime mai mare de 300 de ani.

- Ce credeţi cã aţi putea face pentru a salva mãrturiile acestei comunitãţi? Primãria v-ar putea ajuta cumva?

- Da. Ar fi de mare folos dacã s-ar asigura, în primul rînd, paza sediului comunitãţii şi a sinagogii. şi pentru cimitir ar trebui pazã. A fost jefuit pînã acum de cel puţin trei ori, nu profanat, jefuit. S-a furat tot ce s-a putut. Am fãcut sesizãri la Poliţie, dar degeaba. În cimitir sînt peste 2.000 de morminte, multe dintre ele deteriorate.

- Ca la orice bilanţ, sînt şi împliniri, şi regrete. Care este cel mai mare regret al dvs?

- Faptul cã aceastã comunitate are foarte puţini membri şi ne stingem ca o lumînare. Dar eu sper cã aceastã comunitate nu va dispãrea. Am convingerea cã viaţa evreiascã va continua, pãstrînd obiceiurile sfinte. şi dacã tot vorbim de regrete, trebuie sã spun cã nu am reuşit sã publicãm o carte în care sã arãtãm, cu documente, istoria şi importanţa acestei comunitãţi din oraş. Sperãm totuşi sã reuşim acest lucru pentru cã este necesar.

(Geta Modiga)

La Huşi se cautã şase evrei!

Comunitatea evreiascã din Huşi s-a constituit în secolul al XVII-lea, iar mãrturie stau pietrele tombale cu inscripţii ebraice din vechiul cimitir din cartierul Broşteni. În jurul anului 1939, aproximativ o treime din populaţia oraşului era reprezentatã de evrei. Astãzi, doar 26 figureazã în listele comunitãţii. Dintre ei, jumãtate sînt bolnavi şi imobilizaţi la pat. Pentru cã au rãmas de aproape doi ani şi fãrã singura sinagogã funcţionalã din localitate, evreii, întotdeauna patru, se adunã într-un apartament de pe strada 1 Decembrie (folosit şi ca sediu), unde rostesc rugãciuni simple. Existã şi temerea ca, la finalizarea lucrãrilor sinagogii, sã nu mai existe evrei care sã o poatã folosi.

Unul din cele douã cimitire evreieşti - singurul funcţional - a fost vîndut, pe bucãţi, unui afacerist huşean, care îşi va construi o vilã printre rãposaţii israeliţi! Vinderea cimitirului a fost explicatã la acel moment de conducerea comunitãţii evreieşti prin nevoia stringentã de bani pentru membrii bãtrîni şi bolnavi. Liderul comunitãţii evreieşti, prof. Hera Steimberg, ne-a confirmat: "Nu mai facem slujbele religioase, este adevãrat, din cauzã cã nu avem zece bãrbaţi. Am avea nevoie de încã şase, dar de unde sã-i luãm?! Nu mai sînt".

Anton Celaru, membru al Uniunii Scriitorilor, îşi amintea, într-un interviu recent: "În prima jumãtate a secolului al XX-lea, am prins la Huşi o comunitate evreiascã tipicã pentru Moldova. Din cele cîteva mii de evrei, cei mai mulţi erau meşteşugari de toate felurile, cu ucenici nu numai evrei. Erau croitori, cizmari, fierari, potcovari, rotari, tîmplari, birjari, ceasornicari, mãcelari, giuvaiergii. Era şi o pãturã de negustori care aprovizionau oraşul cu mãrfuri industriale şi alimentare. Exista şi un numãr de intelectuali, mai ales medici şi avocaţi. Nu puţini erau calicii de pe strãduţele dosnice, care apelau la ajutorul comunitãţii şi cerşeau prin oraş. Dintre conducãtorii eficienţi ai comunitãţii, îmi amintesc de doctorul Capil Singer, om de spirit subţire. Mulţi au plecat în Israel, dupã traumele rãzboiului dezlãnţuit de Hitler şi din pricina politicii de clasã, dar şi de rasã de la un moment dat, aplicatã de regimurile Dej şi Ceauşescu. Alţii s‑au îndreptat spre sferele cereşti. Am înţeles cã nu se pot oficia slujbe. Ce triste îmi par toate acestea..." Întrebat cum vede viitorul evreilor din România, Anton Celaru a rãspuns: "Ce viitor poate avea o populaţie dispãrutã?! Eu nu ştiu decît cã îmi este dor de ea".

Fãlticeni, o istorie evreiascã

Despre oraşul Fãlticeni se spune cã este întemeiat de Ioniţã Başotã în anul 1780, prin hrisovul domnitorului Constantin Moruzi, din 8 august. Aşezarea avea tîrgoveţi "creştini, armeni şi jidovi", dupã cum spune înscrisul domnesc, iar o piatrã funerarã, veche din 1780, confirmã aşezarea timpurie a evreilor pe aceste meleaguri. De altfel, Fãlticeniul este cunoscut drept unul dintre cele mai vechi tîrguri în care evreii şi-au gãsit adãpost. Cãlãtor prin Moldova, pe la 1852, Wilhelm von Kotzebue, fost consul al Rusiei, remarcase, dupã un popas prin Fãlticeni, cã cea mai mare parte a mulţimii "se compune din ţãrani şi evrei..."

Israel Astruc, reprezentantul Organizaţiei "Alliance Israélite Universelle", într-un raport din 1899, aprecia cã, în Fãlticeni, evreii trãiau "într-o sãrãcie excesivã". Cu timpul, însã, datoritã ocupaţiilor din comerţ, mica industrie şi activitãţi social-culturalã, situaţia s-a îmbunãtãţit. O paginã tristã este înscrisã în istoria Fãlticenilor în anul 1942, cînd cea mai mare parte a evreilor din Fãlticeni, între 16 şi 60 de ani, a fost internatã în lagãrele de concentrare sau trimisã în detaşamentele de muncã obligatorie din Basarabia.

La începutul mileniului III, aproximativ 40 de evrei îşi mai poartã paşii prin Fãlticeni, amintindu-şi de vremurile de odinioarã, cînd erau peste 5.700 (1859). Preşedintele comunitãţii este acum farmacista Tania Grünwald.

Alex Mitru

La Iaşi, în Tîrgu Cucului

Vremurile sînt bune.

La orele prînzului, intru în sediul Comunitãţii Evreieşti din Iaşi, într-o camerã în care totul respirã istorie, de la obiecte de cult pînã la scaunul şi biroul pe care îmi aşez cu oarece sfialã agenda. Preşedintele Pincu Kaiserman mã priveşte cu oarece suspiciune. Dupã ce stabilim scopul şi durata vizitei, mã pricopsesc repede cu douã prãjituri "humîntaş", specifice sãrbãtorii de Purim, pe cît de arãtoase, pe atît de bune, alãturi de un ceai. Slobozesc o primã întrebare. Rãspunsul e cîntãrit îndelung şi urmat chiar de o concluzie: "N-ai sã scrii dumneata de bine despre evrei!..." Pentru cã timpul cititorilor şi spaţiul gazetei sînt deopotrivã atent drãmuite, nu voi putea rescrie vreo amãnunţitã istorie. Tot ce încerc e sã redau cîteva rãspunsuri despre evreii de azi, trãitori în Iaşi, oraşul care a adãpostit cîndva cea mai mare comunitate evreiascã din ţarã. Aşa, cam cum ai întreba un cunoscut "Ce mai faci?" şi el ţi-ar rãspunde mai mult decît "Bine, mersi!" sau "Aşa şi-aşa"...

La Iaşi, comunitatea evreiascã mai numãrã aproximativ 500 de membri, peste 90 la sutã dintre ei pensionari. "Între cele douã rãzboaie mondiale, cînd populaţia totalã a Iaşului varia între 75.000 şi 80.000, aproape jumãtate erau evrei", apreciazã dl Kaiserman. Erau vremuri bune, în care toatã lumea trãia în înţelegere. Mulţi dintre marii domnitori - "şi eu îl consider cel mai mare domnitor pe ştefan cel Mare", precizeazã interlocutorul meu - au îngãduit şi au adus evrei la Iaşi, pentru cã erau meseriaşi foarte buni. "Evreii au organizat la Iaşi începuturile industriei mici. Erau buni zidari, meserie pe care o practicau alãturi de italieni, erau tinichigii, dulgheri, tîmplari, dar şi muncitori necalificaţi. Cei din urmã au populat Tîrgu Cucului, şi prin munca lor au îmbogãţit averea oraşului". Dar nu numai meseriaşi au fost evreii, ci şi intelectuali, dacã e sã ne întoarcem în timp, la medicul lui ştefan cel Mare, şmil din "Apus de Soare" a lui Delavrancea, despre care se spune cã a existat aievea.

Dupã suferinţele îndurate în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, mulţi au plecat spre Israel. "Au rãmas legaţi de patria în care s-au nãscut, dovadã cã an de an, mii de evrei vin sã-şi viziteze prietenii, cunoscuţii şi sã se reculeagã la cele aproximativ 100.000 de morminte aflate în cimitirul evreiesc din Pãcurari. Regretã cã nu se pot închina şi strãbunilor lor înmormîntaţi în cimitirul Ciurchi, distrus în cel de-al II-lea rãzboi mondial, cînd mulţi evrei au fost obligaţi sã spargã monumentele funerare".

Suişurile şi coborîşurile vocii spun mai mult decît cuvintele, în materie de istorie a comunitãţii evreieşti la Iaşi... "Am trãit în foarte bunã înţelegere cu restul populaţiei, cã petreceam împreunã cu vecinii, cunoscuţii, prietenii de sãrbãtorile lor şi de sãrbãtoarea noastrã veselã, Purim... Dar vremurile acelea s-au stins, preocupãrile pentru petreceri fiind din ce în ce mai puţine. "Astãzi încercãm, în limitele posibilitãţilor oferite de Federaţia Evreiascã de la Bucureşti şi societatea americanã Joint, sã ajutãm bãtrînii aflaţi în grea suferinţã". Aceştia primesc mîncare caldã, fie la restaurantul ritual, fie acasã. De asemenea, comunitatea plãteşte pentru menaj în cazul celor neputincioşi. O atenţie deosebitã se acordã şi problemelor medicale ale acestora, în cadrul unui cabinet medical propriu.

Cît despre viitorul comunitãţilor evreieşti de la Iaşi, dar şi din Moldova, dl Kaiserman formuleazã şi reformuleazã, cu teama mãrturisitã de a nu spune ceva interpretabil: "E greu de spus... Numãrul membrilor comunitãţii e mic, iar soarta vrea ca la o anumitã vîrstã oamenii sã disparã... S-ar putea ca intrarea României în UE sã îi ajute pe foştii români evrei plecaţi sã reînnoade legãturile..."

• • •

Vremurile sînt bune.

Gina Popa

Rãdãuţi

Blîndeţea unei lumi vechi

Cu fiecare clipã se întîmplã ceva care ne schimbã viaţa, timpul nu iartã pe nimeni, timpul ia, nedrept, o parte din strãlucirea oraşului dîndu-i alte înţelesuri nebãnuite. Uneori, avem impresia cã nu putem pãstra decît fragmentul mai puţin misterios din istoria unei aşezãri, misterele fiind doar o parte a minţii noastre neobosite.

Dacã în anul 1910, la Rãdãuţi, trãiau 5.940 de evrei, cu 1.485 mai mult decît locuitorii de origine românã, astãzi, evreii pot fi numãraţi pe degete. Reuniunile periodice de la Templul Evreiesc, la Sãrbãtoarea Luminii sau la Pesach (prilej pentru popasul unor personalitãţi ale Federaţiei Comunitãţii Evreieşti), recompun cu blîndeţe o lume cîndva apusã, marcatã de tragism şi disperare. Misterul Cimitirului Evreiesc redã oraşului aura de odinioarã, aflat parcã în cãutarea unui fir de argint, care sã-l lege de cele mai frumoase pagini de istorie a aşezãrii. Puţini sînt cei care mai ştiu locurile în care au existat librãriile evreieşti, cramele, restaurantele, cabinetele dentiştilor sau cojocãriile renumite pentru lucrul de calitate. Umbrele trecutului bîntuie strãzile în tãcere şi, doar pe alocuri, cîte o casã mai veche îşi aşeazã amprenta în imaginaţia trecãtorului. Rãdãuţiul nu mai este oraş vechi, însã nici nou nu poate fi deocamdatã. Din viaţa oraşului, destinul a decupat pagini fãrã de care lumea nu s-a prãbuşit, dar a rãmas într-un fel pustiitã...

Mãlina Aniţoaei

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA

 

 

ALFA & OMEGA INSOLV IPURL, lichidator judiciar al debitoarei SC GANESHA DREAM S.R.L.– societate în faliment, dosar nr. 4176/99/2017 aflat pe rolul Tribunalului Iași–Faliment, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2014, vinde prin licitație publică competitivă cu strigare următoarele bunuri: 1. Bun imobil – proprietate agroindustrială, (tip “ferma creștere suine”) situată în extravilanul Com. Ibănești, punctul Condrea, T119, P3068/7; 3068/8, jud. Vaslui, format din teren extravilan în sup. de 8.432 mp, Construcția C1 în sup. de 98 mp, Construcția C2 în sup. de 720 mp și Construcția C3 în sup. de 720 mp, dotate cu echipamente interior grajd creștere suine și panouri fotovoltaice– Preț de pornire 80% din valoarea de piață stabilită prin raportul de evaluare - 303.650 Euro (exclusiv TVA). 2. Bunuri mobile conform Raport de evaluare - Preț de pornire 80% din valoarea de piață stabilită prin raportul de evaluare, astfel: Nr. crt. – Denumirea bunurilor – Buc. – Preț de pornire lei - fără TVA 1 – Tractor DEUTZ-FAHR model AGROTON L720 DCR, fabricație 2012, nr. de identificare ZKDJ5904W0LD10250, serie motor 10999830 – 1 – 244.922 2 – Vidanjă TESTORE model C160, fabricație 2015 – 1 – 62.640 3 – Semănătoare de plante prașitoare MA/AG PRECISA REALE D 6R, fabricație 2014, nr. de identificare 2141001 – 1 – 43.622 Licitațiiile vor avea loc în zilele de 09, 16, 23 și 29.11.2018, ora 12.00, la biroul lichidatorului judiciar din Mun. Iași, str. Sf. Lazăr, nr. 4, bl. Peneş Curcanul, TR. 5, etaj 1, Cabinet nr. 13, Jud. Iași, Complex de Birouri NH BUSINESS, putând participa orice persoană fizică sau juridică care va depune o ofertă care va conţine: - cerere de participare la licitaţie; - dovada achitării taxei de participare de 2.000 lei; - dovada achitării caietului de sarcini de 1.000 lei fără TVA– pentru bunul imobil; - dovada achitării cauţiunii de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, sumă care se va achita în contul colector deschis pe numele debitoarei la Piraeus Bank; - actele de identificare a persoanei juridice/fizice, împuternicire pentru reprezentantul societății cu menţiunea că are mandat de a licita indiferent de sumă. Taxa de participare și contravaloarea caietului de sarcini se vor achita în contul lichidatorului judiciar deschis la Piraeus Bank Iaşi. În cazul în care creditorul garantat Piraeus Bank România SA îşi exprimă intenția de a adjudeca în contul creanţei bunul imobil, acesta va putea participa la licitaţiile organizate fără alte cheltuieli (taxă de participare la licitație, caiet de sarcini, cauţiune) şi fără a fi necesar a prezenta documentele de participare. Creditorul garantat poate adjudeca în contul creanţei bunul asupra căruia poartă garanţia sa la un preţ care se încadrează în strategia de valorificare aprobată de către creditori. Ofertele se vor depune la biroul lichidatorului judiciar din Mun. Iași, str. Sf. Lazăr, nr. 4, bl. Penes Curcanul, TR. 5, etaj 1, cabinet nr. 13, jud. Iași, cel târziu cu 1 zi lucrătoare înainte de ziua licitaţiei, până la ora 16.00. Ofertanţii care se înscriu la licitaţie, dar nu participă, pierd toate sumele avansate în vederea participării la licitaţie. Neplata preţului în termenul stabilit de 30 zile calendaristice de la data licitaţiei, duce la pierderea sumelor avansate pentru achiziţionarea bunurilor, care vor fi scoase din nou la vânzare în sarcina cumpărătorului. Oricine pretinde vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, sub sancţiunea decăderii, se va adresa lichidatorului judiciar şi va face dovada până în ziua licitaţei. Informaţii suplimentare la biroul lichidatorului judiciar sau tel: 0744520508, 0744994490; fax: 0332/814773, e-mail: alfa.omega.insolv@gmail.com.
CENTRUL DE EXPERTIZĂ ÎN INSOLVENŢĂ SPRL anunţă în datele de 9.11.2018; 23.11.2018; 7.12.2018; 21.12.2018; orele 12.00, organizarea la sediul lichidatorului din Iaşi, str. Sf. Lazăr nr. 4, bl. Peneş Curcanul, cam. 13-14, a licitaţiilor publice cu strigare pentru debitoarea SC ALFINCOOL SA, situată în Iaşi, str. Platou Abator nr. 5, vânzarea pe ansamblu imobiliar din Iaşi, str. Abator nr. 5 format din: Teren 21200 mp pe care sunt edificate construcţii: C1 Post trafo nr. inventar 3131 C3 Cabină Poartă nr. inventar 1518 C4 Cabină basculă nr. inventar 5112 C5 Anexă depozit nr. inventar 1504 C6 Depozit spirt vrac nr. inventar 1504 C7 Atelier preparare P+2E nr. inventar 1518 C8 Atelier îmbuteliere P+1E nr. inventar 1520 C9 Depozit produse finite nr. inventar 1522 C10 Hală fabricaţie P+2E nr. inventar 1501 C11 Staţie hidrofor nr. inventar 1523 C12 Atelier+Garaje+Magazii nr. inventar 1523 C13 Depozit cereal nr. inventar 1411 C14 Depozit carburanţi nr. inventar 1517 C15 Pavilion administrative nr. inventar 1502 Pe teren sunt edificate şi alte constructii (depozit borhotformat din cistern, depozit de brut-cisterne, birouri desfacere, puţ apă şi pompe, beci, staţie epurare) neintabulate care au fost luate în considerare în evaluarea proprietăţii. Preţul de vânzare al ansamblului imobiliar - 1.109.000 euro fără TVA. Prețul se va achita la echivalentul în lei din ziua efectuării plăţii. Cei interesaţi se vor adresa la sediul lichidatorului sau la tel. mobil 0774006236; 0723366786; 0747059149.
Licitaţie publică 22.10.2018 1.Informaţii generale privind locatorul: Comuna Bivolari, cu sediul în Bivolari, CIF 4540682 Adresa poştală: localitatea Bivolari, judeţul Iaşi, Telefon: 0232/298555, Fax: 0232/298508 2. Obiectul concesionării: Proprietăţi imobiliare aparţinând domeniului privat al comunei Bivolari: T16 p50/16 Tabara 582,70 mp. Proprietăţi imobiliare aparţinând domeniului public al comunei Bivolari: T26 1133/1 Bivolari 210,0 mp. 2.1 Procedura aplicată - Licitaţie publică cu ofertă în plic; 3. Informaţii privind documentaţia de atribuire; comuna Bivolari, cu sediul în Bivolari, CIF 4540682 Adresa poştală: localitatea Bivolari, judeţul Iaşi, Telefon: 0232/298555, Fax: 0232/298508 3.1. Modalitatea prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaţiei de atribuire: documentaţia se obţine de la sediul locatorului; 3.2. Denumirea şi adresa compartimentului de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia de atribuire: Bivolari, jud. Iaşi, Telefon: 0232/298555, Fax: 0232/298508 3.3. Preţul documentaţiei de atribure este de 50 lei. 3.4. Data limită pentru solicitarea clarificărilor 18.10.2018, ora 14.00; 4. Informaţii privind ofertele: 4.1. Data limită de depunere a ofertelor 19.10.2018, ora 14.00 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primăria comunei Bivolari, cu sediul în Bivolari, jud. Iaşi; 4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: 1 ex. (plic închis şi sigilat); 5. Data şi locul la care se va desfăşura şedinţa publică de deschidere a ofertelor 22.10.2018, ora 9.00;
ANUNŢ DE VÂNZARE S.C. Darex Trade S.R.L., cu sediul social în sat Letea Veche, comuna Letea Veche, str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 308, jud. Bacău C.U.I. 30442730 nr. de înreg. O.R.C. J 04/684/2012, prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., cu sediul în mun. Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, C.P. 700221, jud. Iaşi, numit potrivit Sentinței nr. 243/12.04.2018, pronunţată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 3761/110/2017, anunţă scoaterea la vânzare, individual, prin licitaţie publică cu strigare la data de 12.11.2018, ora 13.00, în conformitate cu Strategia de vânzare aprobată de adunarea creditorilor în şedinţa din data de 20.09.2018 şi cu prevederile Legii nr. 85/2014, a activelor societăţii debitoare, după cum urmează: Nr. activ – Denumire și descriere active – Valoare de evaluare (lei, fără T.V.A.*) – Valoare de pornire (lei, fără T.V.A.*) SEMIREMORCĂ, CAROSERIA CAMION CU PRELATĂ, MARCA SCHMITZ, TIP S01, AN FABRICAŢIE 1996, NR. IDENTIFICARE WSMS6080000079206, BC-07-PSS, MASA PROPRIE 6960 KG, MASA MAX. ADMISIBILĂ 39000 KG, – 9.760,00 lei – 9.760,00 lei Persoanele care pretind vreun drept asupra bunurilor ce urmează a fi scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data de 11.11.2018, ora 13.00, la sediul lichidatorului judiciar din Iaşi, str. Aleea Nicolina nr. 82, jud. Iaşi. Licitaţia va avea loc la sediul lichidatorului judiciar din Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, în data de 12.11.2018, ora 13.00, şi se va desfăşura în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014 privind procedura de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă şi ale strategiei de vânzare aprobată de adunarea creditorilor din data de 20.09.2018. Pentru participarea la licitaţie, potenţialii cumpărători trebuie să depună la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, str. Aleea Nicolina nr. 82, jud. Iaşi, până la data de 11.11.2018, ora 13.00, documente prevăzute în caietul de sarcini. Componenţa şi descrierea activelor scoase la vânzare sunt cuprinse în caietele de sarcini, care se pot procura de la sediul lichidatorului judiciar din Iaşi, Aleea Nicolina nr. 82, jud. Iaşi, în fiecare zi de luni până vineri, orele 09.00–13.00, până pe data de 11.11.2018, ora 13.00, în baza unei programări prealabile. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele: 0758049901, 0757545545, 0232/243864 sau e-mail secretariat@insolventa.ro. Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L. Manager de caz, practician în insolvență, Lucian Andronic
VÂNZARE HOTEL TRAIAN - IAȘI Subscrisele, BDO BUSINESS RESTRUCTURING S.P.R.L. și CASA DE INSOLVENȚĂ RAVA S.P.R.L. - FILIALA BUCUREȘTI, desemnate, în Consorțiu, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei TURISM MOLDOVA S.A., prin Încheierea de ședință nr. 198/19.09.2017, pronunțată în Dosarul nr. 7658/99/2014, de către Tribunalul Iași - Secția a II-a Civilă, organizează în data de 14.11.2018, ora 15:00, la sediul BDO BUSINESS RESTRUCTURING S.P.R.L., din București, Str. Învingătorilor nr. 24, Victory Business Center, Et. 4, Sector 3, ședința de licitație publică cu strigare pentru vânzarea Pachetului de active compus din: (i) Teren intravilan în suprafață de 2.442 mp, (ii) Construcție – GrandHotel Traian (situat pe 5 nivele – subsol, parter, mezanin și 3 etaje, cu o suprafață desfășurată de 6.612,92 mp), (iii) Teren intravilan în suprafață de 92 mp, (iv) Bunuri mobile ce se regăsesc în incinta Hotelului și care deservesc activitatea hotelieră. Complexul Hotelier „Grand Hotel Traian” este amplasat în Iași, Piața Unirii, nr. 1, jud. Iași. Amplasarea Hotelului asigură o deschidere favorabilă atât la strada Arcu – Cuza Vodă (artera de acces), Str. Alexandru Lăpușneanul (artera laterală), cât și la Piața Unirii – zona pietonală reprezentativă pentru municipiul Iași. Grand Hotel Traian a fost proiectat de celebrul Gustave Eiffel, iar construcția hotelului a fost finalizată în anul 1882, acesta fiind monument istoric și funcționând ca hotel clasificat de 4*. Hotelul dispune de 68 de camere, 3 Săli de conferință (Creangă, Eminescu și Caragiale) cu o capacitate totală de 500 locuri, i) restaurant - Restaurant Traian, ii) bar – London Pub și iii) cramă. Nivelul mediu al gradului de ocupare al hotelului, aferent ultimilor 3 ani, este de aproximativ 73%. Prețul de pornire a licitației este de 5.550.000 EUR, exclusiv TVA. Ofertanții care doresc să participe la licitație trebuie să depună la sediul BDO BUSINESS RESTRUCTURING S.P.R.L., cel mai târziu cu două zile lucrătoare înainte de organizarea ședinței de licitație, până la ora 16:00, documentele specificate în cuprinsul Caietului de sarcini, ce poate fi achiziționat de la sediul BDO BUSINESS RESTRUCTURING S.P.R.L. pentru suma de 5.000 Lei, exclusiv TVA. Plata Caietului de sarcini se va realiza prin transfer bancar în contul unic de insolvență al societății TURISM MOLDOVA S.A., pe baza facturii comunicate de lichidatorul judiciar. Pentru informatii suplimentare va rugam sa ne contactati la numărul 021/3199476 sau 0372724485, e-mail: bucuresti@rava.ro sau business.restructuring@bdo.ro
Ultima masã de dulce
13/11/2010 00:00

Pentru cei  mai mulţi locuitorii din mediul urban, sãrbãtorile creştine vin şi trec, fãrã sã li se dea prea multã importanţã. La fel şi obiceiurile care insoţesc aceste zile de sãrbãtoar ...

Lãsatul Secului, cu mãlai de la Guvern
13/11/2010 00:00

Printre „bunãtãţile” pe care incã le mai primesc de la bunica, am gãsit deunãzi şi un pachet de mãlai, pe care era inscripţionat, strident, insemnul Uniunii Europene şi o intreagã pov ...

La Lãsatul Secului
13/11/2010 00:00

Noiembrie aduce pentru credincioşii ortodocşi şi momentul Lãsatului Secului, dupã care incepe postul de dinainte de Crãciun. Postul Crãciunului ţine şase sãptãmani şi inseamnã o serie de restri ...

Pastramã de oaie şi vin fiert la Festivalul produselor tradiţionale româneşti
06/11/2010 00:00

Piaţa centralã din Piatra Neamţ a fost ieri punctul de atracţie pentru  cumpãrãturile de sezon. Festivalul produselor tradiţionale romaneşti, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie (CCI), ...

 

Lecţia de maturitate
06/11/2010 00:00

L-am cunoscut in timpul verii, pe cand vizitam nişte prietene „meştere” de mãrgeluţe care  participau la un targ „handmade”, adicã lucruri fãcute de manã. Stãtea la o ma ...

Aroma din cobza verde
06/11/2010 00:00

Am vãzut destui gurmanzi care erau gata sã incerce orice senzaţii gustative, dar se fereau de peşte ca de drac. Dar mi-a fost dat sã vãd, la vreo degustare mai mult ori mai puţin oficialã de bunãt ...

Pâinea dulce de acasã...
30/10/2010 00:00

E plinã lumea de brutãrii ce se intrec in sortimente noi, care mai de care mai ciudate şi mai scumpe. Ba panã şi cozonacul ori plãcinta pentru cel mic, ca sã ronţãie la grãdiniţã, le poţi lua d ...

„Omenia” - pâinea sufletelor singuratice
30/10/2010 00:00

Un loc aparent simplu, in afara oraşului, unde nu conteazã „domnul”, „doamna”, clase sociale, diferenţele de educaţie, aspectul, inãlţimea, pielea. Un locaş unde sunt doar&hel ...

Zimbrii vor repopula pãdurile din Neamţ
23/10/2010 00:00

Rezervaţia de zimbri şi faunã carpatinã „Dragoş Vodã” este o adevãratã bijuterie eco-turisticã şi reprezintã cea mai mare atracţie din zonã. Rezervaţia a fost infiinţatã in anul ...

O româncã, vedetã în Italia
23/10/2010 00:00

* ieşeanca Mãdãlina Lefter a caştigat trei din cele şapte ediţii ale emisiunii „Ti lascio una canzone”, de la televiziunea italianã RAI 1, iar competiţia continuã – in fiecare mie ...