Două ieşence au stârnit furtună în justiţie

Două ieşence au făcut revoluţie în justiţie. De la un conflict cu vecinii, s-a ajuns la o decizie istorică a Curţii Constituţionale. Veronica Aneta, fost medic veterinar, şi fiica ei, avocatul Oana Dămoc, au avut mai multe procese cu şefii Asociaţiei de Proprietari PT 6 Gară. Mărul discordiei l-a constituit modul de administrare, dar s-a ajuns la solicitări de daune morale din ambele părţi. Dna Aneta s-a plâns de fraude, dar şi de atitudinea vecinilor: „La adunările generale am fost denigrată, acuzată de minciună, abuzată şi violentată. Au întocmit liste de plată în mod absurd, în baza unor consumuri pe care le inventează. Au acţionat în sensul împiedicării activităţii asociaţiei pe care legal am înfiinţat-o şi au încercat să determine furnizorii să nu ne mai comunice facturile la utilităţi”.
Partea adversă a dat replica: „După ce Atenta Veronica nu a mai fost aleasă în Comitetul Executiv, aceasta s-a dezlănţuit cu tot felul de contestaţii, reclamaţii, procese, plângeri penale împotriva persoanelor din noua conducere. La fiecare sesizare, s-au multiplicat documente, s-au dat răspunsuri şi s-au făcut constatări ce au infirmat cele sesizate”.
Dna Dămoc spune că şi-a căutat doar dreptatea: „Noi vrem o administrare corectă. Nimeni nu controlează în mod eficient asociaţiile de proprietari, nici Primăria, nici Poliţia, iar unii dintre judecători nu au priceperea necesară pentru a soluţiona astfel de cauze. Noi am încercat să rezolvăm problema separându-ne de asociaţie. Aceşti oameni sunt urmăriţi penal, dar totuşi sunt în continuare acolo”.
Acuzaţii penale
Conflictul a ajuns şi la Parchet. Mama şi fiica au formulat acuzaţii de abuz contra intereselor persoanelor, favorizarea infractorului, purtare abuzivă, insultă şi calomnie, fals împotriva a nouă persoane, cărora le-au reproşat că nu au dus mai departe procesele împotriva unui fost administrator, că au avut o activitate defectuoasă de recuperare a debitelor şi le-au jignit în diversele litigii. Procurorii au spus însă că infracţiunile de insultă şi calomnie nu sunt prevăzute de lege, aşa că s-a ajuns la Judecătorie. În timpul procesului, a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a unui articol din Codul de procedură penală. Recent, Curtea Constituţională a admis excepţia, constatând că „dezlegarea dată problemelor de drept judecate prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 18 octombrie 2010 este neconstituţională”. Acea decizie a ICCJ înlătura pedepsele pentru insultă şi calomnie.
Noua hotărâre a Curţii Constituţionale este considerată de ieşence un act necesar. „Insulta şi calomnia au fost tot timpul în vigoare! Înalta Curte în mod nelegal le-a cerut instanţelor să nu aplice legea, când deja fusese admisă o excepţie de neconstituţionalitate a legii de abrogare a insultei şi calomniei. Nu doar instanţele nu aplicau legea, ci şi poliţiştii şi procurorii. În plan civil, nu există mijloacele reale de a opri astfel de manifestări, însă sancţiunile penale le vor descuraja”, ne-a spus dna Dămoc. (Ştefana Czeller)

Unii judecători nu sunt de acord cu reincriminarea calomniei
Încă nemotivată, decizia Curţii Constituţionale a stârnit valuri în mediul juridic. Judecătorul Toni Neacşu a iniţiat chiar o petiţie online pe această temă: „Soluţia Curţii Constituţionale de a introduce în legea română infracţiunile de calomnie şi insultă este anacronică şi periculoasă pentru drepturile fundamentale. Delictul de calomnie poate fi incriminat în societatea actuală doar printr-un reflex de tip totalitar”.

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK