Dragnea este convins că regionalizarea va fi gata în 2013

Structurile de conducere ale regiunilor vor fi alese până la sfârşitul acestui an. Declaraţia aparţine vicepremierului Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării, şi a fost făcută în cadrul primei dezbateri din provincie pe tema regionalizării, organizate ieri, la Iaşi. „Imediat după adoptarea în luna octombrie a Constituţiei, vom aproba prin cea mai rapidă procedură în Parlament legislaţia regionalizării, în aşa fel încât să avem timp până la finalul anului 2013 să avem aleşi şi preşedinţii de regiune şi Consiliul Regional”, a declarat Dragnea. El a explicat că regiunile trebuie înfiinţate administrativ până la 1 ianuarie 2014 pentru a nu perturba „mecanismele de finanţare europene”, adăugând că este „aproape imposibil” ca, ulterior, până în 2020, să fie realizată regionalizarea fără a exista blocaje în absorbţia de fonduri. „Nu cred că vrea cineva să-şi asume un astfel de risc”, a completat ministrul.

Dragnea: „Nu vor exista parlamente şi guverne regionale”

În prezentarea ţinută în faţa a câtorva sute de participanţi (primari, şefi de consilii judeţene, reprezentanţi ai mediului academic, ai societăţii civile etc), Dragnea a subliniat că singura autoritate legiuitoare a ţării va rămâne Parlamentul, în condiţiile în care consiliile regionale vor avea un rol deliberativ şi nu unul legislativ, în sensul că vor emite hotărâri cu caracter administrativ precum actualele consilii locale şi judeţene. Dragnea a susţinut că procesul de regionalizare va duce gradual la reducerea birocraţiei şi a costurilor administrative. „Mai puţine competenţe centrale înseamnă mai puţini angajaţi în ministere. Includerea deconcentratelor în consiliile judeţene şi regionale înseamnă mai puţini angajaţi în administraţie. Preluarea personalului din agenţiile de dezvoltare în aparatul tehnic al consiliilor regionale înseamnă că nu se vor face angajări suplimentare”, a spus Dragnea. Acesta a adăugat că ţinta finală în simplificarea birocraţiei este ghişeul unic.

Mai mulţi poli de dezvoltare în regiune

Ministrul Dezvoltării a mai susţinut necesitatea unui sistem regional bipolar care să asigure o formă echilibrată de dezvoltare în interiorul unei regiuni. „Sistemele monopolare concentrează cea mai mare parte a resurselor într-un singur pol de dezvoltare. În principiu, se mizează pe faptul că acest potenţial de dezvoltare va fi radiat către restul regiunii, însă este foarte posibil ca zonele periferice să nu poată beneficia de dezvoltare, fapt care favorizează apariţia decalajelor intraregionale”, a argumentat Dragnea. În privinţa dimensiunii regiunilor, ministrul Dezvoltării a apreciat că o zonă regională trebuie constituită din minimum patru judeţe pentru a avea „o varietate cât mai mare de resurse”. Forma regiunilor pe care o are în vedere acesta este circulară întrucât în cazul unei zone alungite „costurile de transport şi accesul către reşedinţa regională vor mai dezechilibrate”. Alte principii de funcţionalitate a regiunilor enumerate de ministrul Dragnea constau în orientarea fluxurilor comerciale şi demografice spre interiorul regiunilor, resurse umane echilibrate prin specializări variate ale forţei de muncă şi multiculturalism.
 

Gheorghe Nichita, primarul municipiului Iaşi (PSD): „Sunt adeptul constituirii unei reţele de dezvoltare regionale, nu-i suficient să existe un singur pol care să creeze bunăstarea. Iaşul iradiază într-o anumită măsură în zona metropolitană bunăstarea din proiectele sale, însă iradiază într-un procent mai mic bunăstarea către Botoşani sau în altă parte. Dar, în clipa în care ai poli de dezvoltare şi oraşele fac un mănunchi şi încerci ca în fiecare să dezvolţi câte ceva care-i specific lui, nu înseamnă că ridici întreaga zonă? Credeţi că cineva va putea lua aureola de centru universitar Iaşului? Au mai încercat, nu au reuşit. Eu cred că ar trebui să vedem valenţele fiecărui oraş; resursele pe care le are Bacăul nu le are Iaşul, acele resurse bine exploatate aduc un beneficiu întregii regiuni. În zona Sucevei, la fel. Regiunea trebuie să vadă efectiv care e potenţialul ei. Eu cred că proiectul regionalizării nu este un proiect al unui partid, ci trebuie să fie un proiect al responsabilităţii fiecărui om care face astăzi politică (...) Ce este foarte important la această dezbatere asupra regionalizării este să evaluăm cât mai mult riscul. Dacă reuşim, putem apoi să le anulăm, să le atenuăm şi să le îndepărtăm. Sunt însă mai multe avantaje decât riscuri. Cine nu are curajul să ia în piept viaţa în administraţia publică când de fapt în Europa se văd beneficiile, în Polonia în mod special, atunci înseamnă că suntem condamnaţi să nu-i reprezentăm cu cinste pe cetăţeni”.
 

Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacău (PNL): „După ce am parcurs în primă lectură principiile acestui proiect al regionalizării prezentate astăzi, în primă fază, nu aş putea spune că sunt unul dintre cei care doresc să critice, dar nici să laude acest proiect. Ce pot să vă spun este că regionalizarea de care România are atâta nevoie trebuie făcută cu foarte mult discernământ şi să aibă la bază câteva principii foarte clare. Eu cred că ar fi trebuit să începem cu competenţele pe care le vor avea viitoarele structuri regionale. Apoi, să discutăm despre atribuţiile Consiliului Regional şi ale preşedintelui acestui for. Nu are importanţă unde va fi reşedinţa de regiune, important este cum va fi administraţia şi ce competenţe va avea. Cred că trebuie să ţinem cont, astfel încât lucrurile să meargă bine, de câteva aspecte importante: stadiul actual al administraţiei locale, rezultatele acesteia şi stadiul dezvoltării economice pe fiecare judeţ în parte. În al doilea rând, trebuie să existe o perioadă de tranziţie la conducerea regiunii, prin rotaţie, de către şefii de consilii judeţene, până în anul 2016. Ulterior, dacă vrem ca preşedintele să aibă responsabilitate şi autoritate, să fie ales în sistem uninominal de către toţi cetăţenii acestei regiuni şi în două tururi de scrutin”.
 

Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi: „Cred că dezbaterea publică e fundamentală şi necesară. Prin urmare, politic dacă vreţi, nu mi-aş dori o asumare de răspundere (procedură rapidă prin care Guvernul aprobă un act normativ , n.r.), decât dacă există un consens naţional. Înţeleg nevoia de celeritate şi voi face tot ce pot în acest sens, dar nu aş vrea să mergem doar prin asumare. Apoi, trecând la raţiunile regionalizării şi descentralizării, trebuie într-adevăr să avem autorităţi de management pe regiune. S-a demonstrat statistic că absorbţia de fonduri prin programe regionale ridică media naţională. Eu revin cu o întrebare, atunci când este vorba de finanţarea regiunilor. E o întrebare/opinie: din ce plătim salariul preşedintelui de regiune? Al secretarei? Cu ce plătim benzina la maşina preşedintelui? Astăzi, primăriile sunt finanţate din taxe şi impozite locale şi celelalte cote care vin de la Guvern, consiliile judeţene numai din cotele defalcate. La masa celor 41 de preşedinţi, care oricum sunt nemulţumiţi pentru că resursa financiară este neîndestulătoare pentru proiectele pe care le au, acolo mai aducem încă opt? La aceeaşi masă? Nu vreau un răspuns, ci doar să ne gândim. Nici nu mi-aş dori să mai punem o taxă în România care să permită cheltuielile de funcţionare ale regiunilor. Ducem nota de plată la cetăţean? Dar, pentru că e foarte important să avem nişte construcţii durabile şi sunt convins că se vor găsi soluţii la acest lucru”.
 

Liviu Dragnea - ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
„Orice cetăţean are şanse să devină preşedintele regiunii mai trebuie să se întâmple întâi regionalizarea, înfiinţarea viitoarei regiuni şi mai trebuie ca dl Gigi Nichita să dorească acest lucru. Iar, înainte, ar trebui să aibă o discuţie cu cetăţenii din oraşul Iaşi, pentru că are un contract cu ieşenii. Dacă ei vor ajunge la concluzia că le va fi mai bine ca dl Nichita să meargă acolo, atunci va face pasul.
De mâine (n.r.- azi, 24 mai) încep discuţiile despre finanţarea regiunilor, despre instituţiile regionale care vor trebui construite prin descentralizarea de la ministere şi modul cum vor fi colectate taxele. Sistemul de taxare din România va fi schimbat în bine, dar nu vă pot spune acum detalii, pentru că la asta se lucrează.
Piedici ar putea pune anumite grupuri de interese ilegitime. Fiind tot ghemul de putere la Bucureşti, e normal că acolo gravitează toate acele structuri super ilegitime. Ar face orice să blocheze procesul, pentru că, spărgându-se ghemul de putere de la Bucureşti, îşi pierd influenţa.
Ar mai putea fi piedici din partea unor oameni politici, care ar fi supăraţi că nu a fost sediul regiunii la ei în judeţ. Dar, eu simt că abordarea pătimaşă din februarie-martie a mai început să scadă, iar din ce în ce mai mulţi oameni politici înţeleg că acest proces este necesar. Cred că politic nu o să avem piedici, aşa cum se speriase lumea la început.
Mai există o rezistenţă a sistemului, a funcţionărimii din Bucureşti, oameni care pot fi profesionişti. Dar simt că odată cu pierderea unor competenţe care pleacă la judeţe şi regiune, numărul lor se va reduce. Nu putem sta în continuare, încă 23 de ani, cu acest sistem comunist care nu şi-a schimbat decât denumirile, dar structura şi, din păcate, şi atitudinea, sunt cam la fel.
De ce fondurile europene vor fi absorbite mai bine? Dintr-un motiv foarte simplu. În acest moment autoritatea de management, unitatea centrală care administrează programele europene se găseşte la Bucureşti. Asta înseamnă că în final toate autorităţile locale şi firmele private, toate documentaţiile care trebuie aprobate, se aprobă în final la Bucureşti. Prin regionalizare, oraşele vor începe să se regenereze urban, vor începe să producă dezvoltare, iar comunele, prin, asociere, vor fi şi ele atrase, în aşa fel încât, încet, încet, să avem un nivel minim de civilizaţie de dezvoltare în România, să nu mai fie acest dezechilibru. Ceea ce vă spun acum nu e ce am visat azi-noapte. Este un sistem pe care l-am analizat în ultimele luni, pe care l-am desenat, pentru care am stabilit care sunt posibilităţile financiare prin care să-l realizăm. Am descoperit că se poate şi de asta îl prezentăm şi el va sta la baza viitoarelor programe operaţionale din perioada 2014-2020”.
 

Alexandru Rădulescu, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Suceava (PSD): „Cred că este mai puţin important stabilirea reşedinţei viitoarei regiuni sau ce denumirea va purta aceasta. Studiile academicienilor şi dezbaterile vor găsi răspunsuri la aceste chestiuni. Important este cine va conduce regiunea, pentru că există posibilitatea ca preşedintele regiunii să fie subiectiv şi să favorizeze oraşul sau judeţul din care provine, astfel încât vom avea o întreagă regiune cu un singur pol de dezvoltare. Cred că este nevoie de dezbateri serioase pentru a soluţiona acestă problemă”.
 

Constantin Apostol, director Agenţia de Dezvoltare Nord-Est: „Aş face două propuneri. Temerile sunt foarte mari apropo de administrare, astfel încât trebuie pus accent pe principiul subsidiarităţii, transferul puterii. Trebuie să redefinim care vor fi competenţele comunei, oraşului, municipiului, judeţului, până la NUTS 2, care este regiunea şi NUTS 1-statul. Dacă vom suprapune acestea şi cu principiul subsidiarităţii, va fi mult mai clar în zona administrativă. În al doilea rând, în zona administrativă şi în zona privată, indiferent de profilul societăţilor, ele nu lucrează împreună, vor fi puncte de vedere răzleţe. Spuneţi-mi câte proiecte cu adevărat regionale reuşesc administraţiile şi zona privată să genereze? Aproape niciunul! Vorbim de agenda 2020, eu aş veni şi cu altceva, nu numai polarizarea pe poli de creştere, de dezvoltare, pentru nu putem numai cu un singur pol să acoperim o regiune. Propun o organizare pe domenii, pe fonduri europene”.
 

Gheorghe Emacu, deputat UNPR: „Această reformă administrativ-teritorială este una cu efecte de lungă durată, unde abilitatea clasei politice de peste tot trebuie să-şi spună cuvântul. Este important ca până la adoptarea Constituţiei, proiectul regionalizării să se concretizeze iar noua lege Fundamentală să-l poată permite. În sală sunt mulţi dintre cei care poartă răspunderea a peste 3 milioane de moldoveni. În 2050, de exemplu, vor rămâne doar cei mai puţin grizonaţi dintre noi, iar ei vor aprecia dacă regionalizarea este bine făcută. Este importantă gândirea unei liste cu proiecte fundamentale ale Moldovei, care să fie implementate de jos în sus, şi care să fie susţinute de întreaga clasă politică”.
 

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava (PDL): „O problemă foarte importantă este cea legată de atragerea investitorilor pentru judeţul Suceava. Pentru noi, este important ca numele de Bucovina să apară în noua denumire viitoarei regiunii de Nord-Est. Din studii reiese că la capitolul capitala regiunii, pe locul unu este Iaşul, iar pe locul doi Suceava. Mi-aş permite o sugestie, să denumim noua regiune Moldova-Bucovina, indiferent unde va fi sediul central. Numele Nord-Est nu spune nimic. Când merg în străinătate este important numele Bucovina în negocierile cu investitorii străini, care pot deveni o sursă de finanţare pentru autorităţile locale”.
 

Ovidiu Portariuc, primarul municipiului Botoşani (PSD): „Eu am o temere, în ce măsură s-a gândit compensarea acestei inegalităţi existente în interiorul regiunilor, iată Botoşaniul şi Vasluiul sunt cele mai puţin dezvoltate oraşe din cea mai puţin dezvoltată regiune din Europa. În ce măsură vom reuşi să echilibrăm şi să nu mărim decalajele intraregionale? Poate trebuie să ne gândim la un suport mai consistent pentru astfel de judeţe, nu neapărat să se aloce mai multe fonduri, dar, într-o primă perioadă, de doi-trei ani, să poată beneficia de un astfel de suport, iar, ulterior, să participe în mod normal în regiune din acest punct de vedere”.
 

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui (PSD): „Regionalizarea este un proces care trebuie realizat şi este benefic tuturor. Sper ca principiile care vor sta la baza acestei reorganizări să fie corecte şi să avem cu toţii de câştigat. Dacă vom continua astfel de dezbateri şi oamenii vor înţelege că le va fi un pic mai bine, vom porni cu succes. Dacă nu, vom avea de suferit şi de pătimit noi cei care zi de zi suntem pe străzi şi discutăm cu oamenii, spunându-le că facem acest lucru pentru noi toţi”.