Regionalizarea, între necesitate şi oportunitate

Cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” începe astăzi o amplă campanie de informare şi dezbatere în susţinerea demersului pentru o nouă împărţire administrativ-teritorială a ţării. În perioada 1 aprilie - 1 iulie, cotidianul nostru va publica analize şi articole relevante cu privire la avantajele, dezavantajele, oportunităţile şi riscurile regionalizării României. Reporterii noştri vor intervieva factorii locali de decizie din cele şase judeţe (Iaşi, Bacău, Suceava, Botoşani, Vaslui şi Neamţ), precum şi pe cei centrali implicaţi în procesul de regionalizare. Săptămânal, vă invităm să citiţi în fiecare luni, rezultatele acestui demers. Punctul final al campaniei va consta într-o dezbatere la care vor fi invitate importante personalităţi publice şi politice.

Regiunea de Nord-Est este cea mai săracă zonă a Uniunii Europene. Cu toate că este regiunea cu cel mai mare număr de locuitori din ţară (3,7 milioane), în cele şase judeţe este concentrată cea mai mare pondere a românilor săraci, de aproape 26%. Cu un nivel ridicat al şomajului în rândul tinerilor şi confruntată cu o migraţie severă a absolvenţilor de studii superioare, salvarea regiunii poate veni în contextul unei noi împărţiri administrativ-teritoriale. Aceasta poate duce, într-un final, la o dezvoltare unitară, eliminarea disparităţilor cu alte zone şi, nu în ultimul rând, o infuzie importantă de fonduri europene. Campania de informare a cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei” privind necesitatea şi oportunitatea regionalizării începe astăzi cu prezentarea situaţiei actuale din zona de nord-est în ceea ce priveşte infrastructura de transport, socială, de telecomunicaţii, utilităţi şi structură locativă.

Nevoie acută de investiţii în infrastructura de transport

 

 

Infrastructura rutieră este una din principalele probleme cu care se confruntă regiunea. Din totalul drumurilor publice, doar puţin peste 30% dintre acestea sunt modernizate. Potrivit unui studiu făcut la comanda Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord-Est (ARDNE), 90% din drumurile naţionale sunt reabilitate. În schimb, doar 16% din cele judeţene şi comunale au beneficiat de lucrări de modernizare. „La nivel judeţean, procentul variază între numai 3% în judeţele Iaşi şi Neamţ şi 34% în Suceava”, se arată în studiu, datele fiind valabile pentru începutul anului 2012. La capitolul infrastructurii feroviare, reţeaua de căi ferate este la un nivel comparabil cu media pe ţară în ceea ce priveşte dotarea tehnică şi lungimea tronsoanelor. „Ponderea reţelei regionale este de 15,03% din cea naţională”, se precizează în raport. În anul 2011, transportul feroviar de mărfuri a însumat 28,2 milioane tone, încărcarea cu destinaţie în alte regiuni fiind de 34% (produse rafinate din petrol, produse chimice şi fibre manufacturate, produse din cauciuc şi mase plastice). În privinţa transportului aerian, studiul consemnează diferenţa uriaşă existentă între aeroportul Iaşi şi cel din Bacău. Astfel, dacă la Iaşi pot ateriza în condiţii de siguranţă aeronave de până la 47 tone, în cel băcăuan masa avioanelor ajunge şi până la 400 tone. În acelaşi timp, raportul notează că autorităţile ieşene au declanşat procedurile pentru modernizarea infrastructurii aeroportuare.

Doar 36% din populaţie este conectată la internet

 

Analiza pieţei serviciilor de acces la internet arată un grad de penetrare în rândul populaţiei de doar 36%, în condiţiile în care în 54% din locuinţe nu există un calculator, acest ultim procent fiind dublu faţă de regiunea Bucureşti - Ilfov. „Utilizatorii au folosit în principal internetul pentru a transmite/primi mesaje, informare şi căutarea de informaţii, descărcarea de fişiere audio-video şi programe, conversaţii pe internet, transfer de fişiere şi mai puţin pentru cumpărături pe internet, tranzacţii bancare sau interacţionarea cu servicii publice (plata de taxe şi impozite)”, se arată în studiu. În cazul companiilor din regiune, 90% dintre acestea folosesc internetul (cel mai mic între regiuni).

În ce priveşte serviciile de telefonie fixă, gradul de penetrare este de 54%, iar, în cazul deţinătorilor de cartele SIM, numai 33% au abonamente (cel mai mic procent dintre toate regiunile), 55% au cartele preplătite, în timp ce 12% au ambele tipuri de servicii. La nivel de companii, 92% dintre acestea folosesc servicii de telefonie mobilă. În analiza citată, se mai precizează că doar 5% dintre gospodării nu utilizează servicii TV.

Moldova are 16,08% din şcolile ţării

 

 

În regiune, există 156 grădiniţe, 710 de şcoli cu învăţământ primar şi gimnazial, 260 de licee, 17 şcoli postliceale şi 15 instituţii de învăţământ superior. „Deşi în regiune se află 18,39% din populaţia preşcolară a României, numărul grădiniţelor existente reprezintă doar 11,41% din totalul naţional”, se precizează în studiu. În cele şase judeţe, sunt acreditate şapte universităţi de stat şi patru private. „În învăţământul preuniversitar se înregistrează o scădere a populaţiei şcolare cuprinsă între 4-15% în toate judeţele regiunii. Urmărind evoluţia pe cele două paliere:primar - gimnazial, respectiv liceal se constată că această scădere provine doar din reducerea severă a numărului de elevi din învăţământul primar-gimnazial. Astfel, cele mai mari reduceri de efective au loc în judeţele Bacău şi Neamţ cu câte 15-16%”, arată documentul citat. Principalii factori care conduc la creşterea ratei de abandon şcolar sunt lipsa unui model educaţional oferit în familie, plecarea părinţilor în străinătate, lipsa veniturilor şi insuficienta consiliere asigurată de către şcoală.

O altă problemă severă semnalată în raport constă în migraţia tinerilor absolvenţi în alte oraşe (Bucureşti, Timişoara, Cluj) sau în state membre UE. „Principalul motiv îl constituie oferta extrem de redusă de locuri de muncă pentru absolvenţii de studii superioare”, consemnează raportul.

Pe primul loc în ţară la numărul de unităţi sanitare

 

Moldova deţine 15,02% din totalul unităţilor sanitare existente la nivel naţional. Dintre cele şase judeţe, conduce Iaşul (31% din total), urmat de Suceava (19%) şi Bacău (18%). Studiul precizează că, la nivel regional, la fiecare 10.000 locuitori sunt 18 medici (36 medici în mediul urban şi doar 4 în cel rural). În Moldova există 1.899 de unităţi sanitare publice şi 5.480 private. „Majoritatea spitalelor, ambulatoriilor, policlinicilor şi creşelor se află în mediul urban. În mediul rural sunt localizate alte tipuri de unităţi sanitare: unităţi medico-sociale, cabinete medicale, farmacii şi puncte farmaceutice”, arată raportul.

Un aspect pozitiv evidenţiat de specialişti constă în interesul unităţilor spitaliceşti de a implementa un sistem integrat de tip e-sănătate pentru a facilita accesul cetăţenilor la servicii de calitate, cât şi prelucrarea şi schimbul de informaţii medicale. La nivelul serviciilor sociale, în regiune există 3.219 de cantine sociale cu un număr zilnic de 1.888 de beneficiari, cei mai mulţi dintre aceştia fiind înregistraţi în judeţele Suceava şi Vaslui.

Aproape 1,5 milioane de locuinţe

 

 

Din informaţiile furnizate de INS, la nivelul regiunii există 1.369.760 de locuinţe (16,17% din totalul naţional), 57% dintre acestea fiind în mediul rural. „Cele mai aglomerate gospodării sunt în judeţele Suceava şi Iaşi cu 2,82, respectiv 2,74 persoane/gospodărie, iar cele mai puţin aglomerate sunt în judeţul Neamţ cu 2,48 persoane/gospodărie. Localităţile unde se înregistrează cel mai ridicat număr de persoane pe locuinţe sunt Cajvana (4,1), Vicovu de Sus (3,83), Podu Iloaiei (3,76) şi Hârlău (3,3)”, se arată în studiu.

Raportul consemnează că situaţia dotării locuinţelor cu baie proprie este una critică. În patru judeţe, procentul este de puţin peste 50%, iar în Botoşani şi Vaslui ajunge la 36% şi, respectiv, 32%.

În raport cu numărul de locuitori, cele mai multe locuinţe se află în Iaşi (21%), Bacău şi Suceava (câte 19%).

La utilităţi, doar la energie electrică suntem fruntaşi

 

Din datele Institutului Naţional de Statistică, doar 26,8% din populaţia regiunii este racordată la sisteme de canalizare, în condiţiile în care doar două dintre cele 46 de oraşe şi municipii nu sunt racordate la un astfel de serviciu. În acelaşi timp, 34 dintre cele 44 de localităţi beneficiare deţin şi staţii de epurare în funcţiune. În privinţa alimentării cu apă potabilă, în Botoşani şi Vaslui sunt cele mai puţine localităţi care beneficiază de acest serviciu (36% şi, respectiv, 38% din totalul locuinţelor), acestea fiind şi ultimele din ţară la acest capitol. Spre comparaţie, în zonele dezvoltate ale ţării, procentul locuinţelor conectate ajunge la 85%. Cele două judeţe sunt codaşe şi la numărul de locuinţe cu instalaţii de canalizare sau cu încălzire centrală. În privinţa volumului total de gaze naturale, acesta reprezintă doar 7,93% din cel naţional. „Acest lucru reflectă o intensitate mai redusă a activităţii industriale în regiune faţă de alte regiuni ale României. Doar 31 dintre municipiile şi oraşele regiunii sunt conectate la sisteme de distribuţie a gazelor naturale, iar cea mai mare parte a comunelor şi satelor nu sunt conectate”, se arată în studiul ARDNE. În schimb, peste 95% din totalul de locuinţe din regiune sunt conectate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice.

2.526 hectare de spaţii verzi

 

Suprafaţa medie a spaţiilor verzi amenajate pe cap de locuitor în mediul urban este de 15,8 mp/loc, valoare net inferioară celei de la nivel european (26 mp/loc), Cea mai mare suprafaţă de spaţii verzi este amplasată în Bacău (539 ha), Iaşi (515 ha) şi Suceava (502 ha). La polul opus, se află Vaslui (344 ha), Neamţ (319 ha) şi Botoşani (307). Pentru a atinge norma europeană, suprafaţa totală trebuie să crească până la 4.144 ha. În unele localităţi, situaţia este critică. De exemplu, la Cajvana raportul este de 0 mp/loc, iar în Salcea 1 mp/loc. În schimb, şase localităţi depăşesc exigenţele europene: Solca (68 mp/loc), Slănic Moldova (53 mp/loc), Târgu Ocna (33 mp/loc), Oneşti (30 mp/loc), Suceava (30 mp/loc) şi Buhuşi (27 mp/loc). (Alex Andrei)

 

 

 

 

*** Doar 16% din numărul total de drumuri judeţene şi comunale sunt modernizate. Cu fonduri europene au fost reabilitaţi şi modernizaţi, în perioada 2007 - 2013, aproximativ 440,2 km drumuri judeţene şi 61,98 km străzi urbane.

 

 

*** 33% dintre locuitorii regiunii au abonamente la servicii de telefonie mobilă, cel mai mic procent din ţară

 

*** Localitatea Cavajna din Suceava deţine două recorduri negative: 0 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor şi o aglomerare de 4,1 persoane pe gospodărie

 

 

 

Drumuri	RO	Reg. NE	Bacău	Botoşani	Iaşi	Neamţ	Suceava	Vaslui
Total (km)	83703	17239	2445	2297	2370	1935	2991	2201
Modernizate	26791	4304	631	624	403	465	1421	760
Cu îmbrăcăminţi uşoare	21949	2745	626	371	691	603	182	272
Pietruite	23454	5140	885	924	768	840	1118	605
De pământ	11509	2050	303	378	508	27	270	564

 

 

 

 

 

 

 

 

* doar 4.304 din 17.239 km de drumuri din cele şase judeţe ale Moldovei sunt modernizate * 57% din populaţia regiunii are domiciliul în mediul rural şi este deservită de numai 12% din totalul personalului medical * în 54% dintre gospodăriile regiunii nu există calculator, în timp ce doar 36% din populaţie are acces la internet * citiţi o analiză despre situaţia actuală a infrastructurii din regiune