Consiliul Legislativ a avizat o afacere de 55 de milioane de euro declarată neconstituţională de CCR

 

 

Legea privind trecerea Registrului Comerţului la Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a fost avizată pozitiv de Consiliul Legislativ. În analiza consiliului se arată că, deşi procedura a fost declarată neconsituţională de Curtea Constituţională, ea poate fi realizată dacă şefii registrului sunt numiţi de statul român. Recent, nouă directori ai camerelor de comerţ din teritoriu au semnat o declaraţie comună în care spun că sunt împotriva trecerii Registrului Comerţului la CCIR. Potrivit unei analize realizate de cele nouă camere de comerţ, prin proiectul de lege din Parlament, Registrul Comerţului va deveni “instrumentul discreţionar de şantaj şi manipulare al preşedintelui Camerei de Comerţ". Datele oficiale arată că Registrul Comerţului este o instituţie oficială pentru statul român cu venituri anuale de peste 110 milioane lei.

Pe 28 martie, Consiliul Legislativ a avizat pozitiv proiectul de lege privind trecerea Registrului Comerţului la Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). În avizul transmis Senatului, Consiliul Legislativ susţine că nu există un impediment în mutarea activităţii Registrului Comerţului la CCIR, însă admite că, fiind vorba de un serviciu public, transferul nu se poate realiza oricum.

”Gestionarea serviciului public al registrului comerţului de către camerele de comerţ reprezintă un aspect de oportunitate, asupra căruia Consiliul Legislativ nu este abilitat a se pronunţa, deoarece ţine exclusiv de voinţa legiutorului. Apreciem că opţiunea pentru revenirea oficiilor de registru al comerţului în sistemul camerelor de comerţ şi industrie nu ridică per se o chestiune de principiu insurmontabilă”, se precizează în avizul Consiliului Legislativ.

O decizie a Curţii Constituţionale din 2009  arată că trecerea Registrului Comerţului la CCIR este neconstituţională. Curtea Constituţională spune în motivarea hotărârii că Registrul Comerţului desfăşoară un serviciu public care nu poate fi trecut în sistemul privat.

"Legea supusă controlului de constituţionalitate prevede transformarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din instituţie publică cu personalitate juridică într-o structură pe lângă o asociaţie neguvernamentală - Camera de Comerţ şi Industrie a României -, ceea ce echivalează cu abrogarea implicită a dispoziţiilor care reglementează actualul statut al acestuia. Or, această modificare fundamentală nu poate opera decât în condiţiile respectării principiilor constituţionale şi normelor europene incidente, precum şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, care a condamnat pentru lipsa de transparenţă o serie de proceduri de atribuire a unor servicii sau lucrări publice de către unele state membre (Hotărârea CJCE Comisia c. Franţei din 14 octombrie 2004 şi Hotărârea CJCE Comisia c. Germaniei din 18 noiembrie 2004)", se precizeză în motivrea CCR.

Consiliul Legislativ menţionează în aviz decizia CCR prin care transferul registrului a fost declarat neconstituţional. Consiliul dă, însă, deciziei CCR o interpretare proprie în care spune că, de fapt, transferul serviciului de înregistrarea a firmelor poate fi realizat. ”Astfel, aşa cum şi CCR a precizat în considerentele deciziilor sale privind acestă problemă, un serviciu public, de interes general prin ipoteză şi comportând exerciţiul unor prerogative de autoritate publică, poate fi încredinţat spre a fi prestat, organizat şi administrat de către o entitate publică sau chiar de una privatp precum CCIR pe lână care să funcţioneze ONRC, devenită astfel perspane juridica de drept privat cu exprimarea totusi a supravegherii şi controlului ex post  de către o autoritate publică desemnată şi cu participarea autorităţii publice la învestirea (numirea) agenţilor entităţii private (ONRC), anume registratorii comerciali, care exercită şi prerogative de autoritate publică în activităţile ce configurează serviciul public al registrului comerţului”, se precizează în avizul emis de Consiliul Legislativ.

VEZI AICI AVIZUL CONSILIULUI LEGISLATIV

În data de 21 februarie, cinci deputaţi (Alina Gorghiu, Aurel Vainer, Marko Attila, Mircea Grosaru şi Florin Iordache) şi un senator (Klárik László Attila) au depus la Senat o propunere legislativă prin care cereau trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei în subordinea Camerei de Comerţ şi Industrie a României. În expunerea de motive a proiectului, parlamentarii au menţionat că Registrul Comerţului funcţionează acum deficitar şi este rigid. "Sistemul registrului comerţului aflat în subordinea Ministerului Justiţiei se dovedeşte a fi unul rigid, lipsit de capacitatea de adaptare rapidă a sistemului informatic care să permită procesarea datelor", se menţionează în expunerea de motive.

Doi dintre parlamentarii semnatari ai iniţiativei sunt şi membri ai Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ: Alina Gorghiu şi Florin Iordache. Cei doi apar pe lista de arbitri publicată pe pagina oficială a Camerei de Comerţ.  Astfel cei doi sunt iniţiatorii unei legi care afectează Camera de Comerţ, instituţie cu care au legături. Contactat de gândul, deputatul PSD Florin Iordache susţine că între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Curtea Internaţională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ nu există nicio legătură. “Sunt instituţii diferite, nu au nici o legătură. Nu văd nici o problemă în asta”, a declarat Florin Iordache.

Această iniţiativă este susţinută de Mihail Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ a României şi membru PNL, sprijin demonstrat printr-o adresă semnată de acesta la începutul anului. Vlasov a cerut preşedinţilor Camerelor de Comerţ din teritoriu să participe la o şedinţă în care urma să se adopte o declaraţie comună prin care se susţinea trecerea ONRC la Camera de Comerţ.

”Registrul Comerţului, transformat în instrumentul discreţionar de şantaj şi manipulare al Preşedintelui CCIR”

Iniţiativa lui Vlasov nu este însă susţinută de toate camerele de comerţ din România. Nouă filiale teritoriale se opun acestei iniţiative. Astfel, pe 26 martie, camerele de comerţ din Vâlcea, Sibiu, Prahova, Harghita, Dolj, Buzău, Bihor, Bacău şi Argeş susţineau că, dacă proiectul de lege va trece prin Parlament, atunci Mihail Vlasov va dispune discreţionar de bugetul Registrului Comerţului evaluat la 60 de milioane euro.

”Semnatarele acestui mesaj se opun vehement iniţiativei legislative B69/2013, depusă la Senatul României, care are ca scop subordonarea de către CCIR a Camerelor Judeţene şi concentrarea tuturor deciziilor în mâinile preşedintelui CCIR. Dacă noul proiect de lege va intra în vigoare, Preşedintele CCIR va avea posibilitatea să desfiinţeze Camerele Judeţene, conform modificărilor făcute la Art 2(3). Tot el va dispune discreţionar de 90% din banii încasaţi de Registrul Comerţului – peste 60 de milioane de euro anual. Acest proiect de lege va duce la fraudarea statului român şi la subjugarea de către CCIR a sistemului cameral”, se menţionează în comunicatul semnat cele nouă camere de comerţ.

O analiză realizată de specialiştii celor nouă camere de comerţ arată că trecerea registrului la camerele de comerţ ar însemna ca serviciul public realizat de acestă instituţie ar fi în subordinea unei singure persoane, adică Mihail Vlasov. "Proiectul de lege nu readuce Registrul Comerţului în locul lui firesc, la Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene, aşa cum prezintă iniţiatorii în expunerea de motive, ci transformă ORC în instrumentul discreţionar de şantaj şi manipulare al Preşedintelui CCIR", se arată în analiza celor nouă camere de comerţ.

VEZI AICI EXPLICAŢIILE CELOR NOUĂ CAMERE DE COMERŢ

Registrul Comerţului o afacere profitabilă de 55 milioane de euro

Miza preluării Registrului Comerţului de către Camera de Comerţ sunt veniturile încasate de această instituţie, dar şi activele Registrului. Din datele oficiale, rezultă că instituţia este una profitabilă. Potrivit informaţiilor transmise de Registrul Comerţului, în 2012, încasările totale au fost de 112 milioane lei, iar bugetul alocat a fost de 101 milioane lei. La  această sumă se mai adaugă şi patrimoniul instituţiei, care, la finele anului trecut, era evaluat la peste 30 milioane lei. Astfel că, în total, trecerea registrului la camera de comerţ înseamnă o afacere de peste 240 milioane lei.

În anul 2011, încasările registrului au fost de 116 milioane lei, iar bugetul alocat a fost de 97 milioane lei. Până la finalul lunii februarie, Registrul Comerţului a încasat puţin peste 22 milioane lei şi a avut alocări bugetare de 16,4 milioane lei.

VEZI AICI DATELE OFICIALE ALE REGISTRULUI COMERŢULUI

Într-un răspuns remis gândul, ONRC arată că funcţionarea instituţiei sub controlul Ministerului Justiţiei a fost una din condiţionalităţile negociate cu Uniunea Europeană. Potrivit ONRC, activitatea instituţiei este de interes public, iar bunurile ei sunt proprietate publică. ”Serviciul public de ţinere a registrului comerţului este organizat în conformitate cu normele constituţionale în domeniul şi legislaţia Uniunii Europene drept societar. Astfel, cu privire la aquis-ul Uniunii Europene, care implică nu numai armonizarea legislaţiei dintre dreptul UE şi cel naţional, dar şi capacitatea administrativă de a implementa măsurile adoptate, aceasta aparţinând unei instituţii publice prin ONRC şi în calitate de instituţie publică în subordinea Ministerului Justiţiei se transpun toate directivele în dreptul societar, dar şi în materii incidente. În îndeplinirea acestor atribuţii, ONRC a transpus în practică toate directivele privind societăţile comerciale asumate”, precizează ONRC într-un răspuns pentru gândul.

Registrul Comerţului a mai arătat că, în 2014, va fi implementată şi o Directivă Europeană pentru interconectarea cu registrele comerţului din ţările UE în sensul că firmele vor primi la înregistrare un cod unic de înregistrare.

Potrivit CCR, în 33 de state din Europa Registrul Comerţului se află în subordinea unui minister, de cele mai multe ori în subordinea ministerului Justiţiei. "De altfel, având în vedere că registrul comerţului îndeplineşte un serviciu public de importanţă deosebită în funcţionarea pieţei interne la nivelul Uniunii Europene, majoritatea statelor membre a stabilit organizarea registrului comerţului sub control public, în diferite forme. Astfel, în 33 de state registrul comerţului este organizat în subordinea unui minister şi numai în două state registrul comerţului este ţinut de camerele de comerţ, însă acestea fie au statut de instituţie publică în cadrul administraţiei publice locale, fie se află sub controlul unui minister", se meţionează în hotărârea CCR.

Cine este Mihail Vlasov

Mihail Vlasov este socrul ministrului PNL Cristian David. În 2008, Vlasov a avut şi un scurt mandat de parlamentar. În 2012, Mihail Vlasov a fost reclamat la DNA pentru corupţie. 12 preşedinţi de camere de comerţ din teritoriu au transmis către DNA o plângere penală, în care arată că Vlasov ar fi folosit discreţionar fondurile Camerei de Comerţ.

”Preşedintele CCIR, dl Mihail M. Vlasov a cheltuit, în anul 2011, suma de 12.239.098 lei, existând indicii serioase în sensul că aceşti bani nu au fost cheltuiţi doar în interesul CCIR. Cu ocazia dezbaterilor, în Adunarea din 23 aprilie 2012, a Execuţiei Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al CCIR pe anul 2011 (punctul 3 de pe ordinea de zi), am observat că, în Anexa nr.2 (Execuţia Bugetului de Venituri şi Cheltuieli anul 2011), punctul 4 (Cheltuieli cu serviciile executate de terţi), litera l (fond la dispoziţia Preşedintelui), în coloana intitulată "prevederi 2011" a fost menţionată suma de 12.400.000 lei, în loc de 6.300.000 lei, asa cum aprobaseră membrii Camerei Naţionale, în Adunarea din data de 19 mai 2011", se  arată în sesizare. Până în prezent, Mihail Vlasov nu a fost trimis în judecată de către DNA.