Oaza de românism din Ţara Sfântă

* Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva” vă oferă în cadrul Campaniei „Pelerinaje pentru Suflet” descrierea celor mai frumoase locuri de pelerinaj de pe harta creştinătăţii * Campania continuă cu prezentarea destinaţiilor de pelerinaj din Ţara Sfântă.

Deşi aflate în inima comunităţilor de evrei şi arabi, aşezămintele româneşti din Ierusalim, precum Ierihon, asigură oaza de românism pentru miile de pelerini români veniţi în Ţara Sfântă. Situate în puncte nevralgice, unde tensiunile şi conflictele religioase sunt tot mai frecvente, preoţii şi măicuţele din cele trei mănăstiri româneşti au învăţat cum să-şi ducă crucea în astfel de condiţii.
Aşezământul românesc de la Ierusalim se află în apropierea Sfintei Cetăţi, fiind, de altfel, şi reprezentanta Patriarhiei Române la Sfintele Locuri. Obştea monahală, formată din trei măicuţe şi un preot, are misiunea de a reprezenta Biserica Ortodoxă Română la Mormântul lui Iisus Hristos cât şi la celelalte locuri sfinte din Palestina biblică. Păstrând specificul zonei, întregul aşezământ este grupat asemenea unei cetăţi cu biserica în interior, iar în părţile laterale sunt alipite căminul şi clopotniţa. Întreaga construcţie se desfăşoară pe trei nivele, urmate de o terasă, turnul clopotniţei şi rotonda lăcaşului de cult, fiind şi elementele cele mai înalte ale aşezământului.

Oaza mioritică de la poarta Ierusalimului

Icoana Maicii Domnului, ocrotitoarea României, care o prezintă pe Sfânta Fecioară cu Pruncul în braţe acoperind cu un steag protector România Mare, este simbolul acestui loc. „Cunoaştem bine problemele românilor stabiliţi în Israel, de altfel, enoriaşii noştri consideră că acest aşezământ e un colţ românesc. Serviciile religioase şi slujbele săvârşite în limba română sunt un bun prilej de a se destăinui lui Dumnezeu sau de a se întâlni prin rugăciune cu toţi cei de acasă. O altă misiune la fel de importantă a bisericii române din Ierusalim este de a răspunde solicitărilor spirituale, dar şi celor de cazare şi pelerinaj pentru credincioşii pelerini români veniţi la locurile sfinte”, a precizat măicuţa stareţă Nicoliţa.

Din cauza condiţiilor stricte de securitate, în zilele de duminică, la slujbă, nu sunt mai mult de 2-3 persoane, iar în nopatea de Înviere, cel mult 20 credincioşi.
„Când sosesc mai multe grupuri de pelerini în mijlocul nostru simţim că a venit cu adevărat Sfânta Sărbătoare a Paştelui în mănăstirea noastră. De regulă, numai în noaptea de Înviere se strâng mai mulţi credincioşi români din apropiere, însă, nu sunt mai mult de 20 de persoane”, a adăugat maica stareţă a Aşezământului Românesc de la Ierusalim.

Aşezământul românesc din Ierihon

Drumul oricărui pelerin care trece prin Ţara Sfântă nu poate ocoli Ierihonul, străvechiul oraş biblic, considerat cel mai vechi din lume. Ierihonul mai este cunoscut şi drept oraşul aflat la cea mai joasă altitudine, aproximativ 250 de metri sub nivelul mării. Situat la nord-est de Ierusalim, la 40 de kilometri distanţă, Ierihonul este, în prezent, o „insulă” palestiniană pe teritoriul Israelului. La numai câţiva kilometri spre răsărit se întinde valea Iordanului, cu şesul şi Munţii Moabului, loc din care Dumnezeu i-a arătat Pământul Făgăduinţei lui Moise.

La Aşezământul Românesc de la Ierihon ajung zilnic sute de români veniţi în Ţara Sfântă. În anul 1995, datorită afluenţei pelerinilor români, s-a decis construirea unui nou Aşezământ Românesc la Ierihon. Arhitectura este impresionantă, cu biserica ortodoxă în centru, înconjurată de clădirile înalte de trei etaje, care formează, de fapt, împrejmuirea propriu-zisă, circulară, a aşezământului.
„În fiecare zi avem cel puţin trei grupuri de români, pe unii îi şi cazăm, avem locuri pentru cel mult 80 de persoane. Atmosfera este încordată în lumea arabă, însă, în zona noastră, populaţia este foarte ospitalieră, singura lor sursă de venit fiind turismul. Pelerinii vin pentru că vor să vadă aşezămintele româneşti. Mai pot vizita şi „Dudu lui Zaheu”, care datează de pe vreme lui Hristos şi „Izvorul Sfântului Elisei”, ucenicul prorocului Ilie”, a precizat maica Evaghenia Pasca, stareţa Aşezământului Românesc din Ierihon, ce poartă şi hramul Naşterea Domnului şi Sfinţii Români.

Biserica nu este foarte mare, dar impresionează prin frumuseţea şi eleganţa stilului arhitectonic specific bizantin, în formă de cruce. Este, de fapt, o biserică specific românească, ce îmbină fericit cele mai frumoase elemente arhitectonice autohtone cu elementele specifice Orientului creştin. Coloanele din pridvorul mănăstirii ca şi pereţii exteriori ai bisericii sunt acoperite cu plăci din piatră, în formă de benzi şlefuite şi aşezate după nuanţe care dau sfântului lăcaş de cult o frumuseţe aparte, dar şi unicitate acestui loc din Ţara Sfântă.

Deasupra naosului se află o turlă înaltă, cu ferestre alungite ce asigură o bună luminozitate în interior. În partea cea mai de sus a turlei se găseşte o cruce pe un glob, simbolul Pământului peste care stă aşezat semnul biruinţei lui Hristos. Credinţa, tradiţiile şi spiritualitatea noastră sunt reprezentate de Aşezămintele româneşti de la Sfintele Locuri. Pelerinii români care ajung să se închine la aşezămintele româneşti din Ţara Sfântă vor găsi întotdeauna o uşă deschisă şi vor simţi din plin ospitalitatea specifică românilor.

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK