Bunicuţa de 66 de ani care a ţepuit cu 400.000 de lei CAR-ul pensionarilor. Peste o sută de săteni din comuna braşoveană Comăna au fost păcăliţi

Sătenii din comuna Comăna sunt la un pas de revoltă, după ce primii 12 dintre ei s-au trezit cu pensiile tăiate cu 30%, după ce pe numele lor au fost luate credite, fără ştiinţa lor.

Membrii Casei de Ajutor Reciproc Pensionari (CARP) din Comăna s-au trezit cu împrumuturi false luate pe numele lor. Oamenii dau vina atât pe femeia de 66 de ani, Mihai Grusea Aurelia, angajata CARP, care a luat în numele lor banii, cât şi pe conducerea CARP, care a permis să se elibereze bani în baza unor dosare extrem de dubioase. Aurelia Grusea se ocupa de membrii CARP din satele Comăna de Jos, Comăna de Sus, Crihalma si Ticuşu Nou. A ajuns să falsifice documente pe numele lor, să facă adeverinţe false de serviciu şi chiar să găsească giranţi pentru accesarea împrumuturilor. Suveica creditelor a luat o amploare atât de mare încât s-a pierdut controlul, după cum recunoaşte chiar cea care a instrumentat această înşelătorie, prejudiciul estimat de reprezentata CARP fiind de 400.000 de lei. Adevărul a început să iasă la iveală în momentul în care oamenii, care se presupune că aveau de restituit bani instituţiei, au fost somaţi de conducerea CARP să plătească...

Adeverinţe false de muncă de la un Agromec desfiinţat

Familia Şotea din Comăna de Jos a ajuns într-o situaţie disperată. Soţul s-a trezit cu cinci dosare de executare silită, pe motiv că ar fi girat persoane pentru contractarea de credite, iar fiul figurează că ar avea luat un credit de la CARP. „Soţul meu, Traian, apare ca girant în cinci dosare, iar fiul meu, Dan, apare ca şi cum ar fi luat un credit. La soţ a început executarea silită de cinci luni, i se ia 30% din pensie, iar la băiat, neavând loc de muncă, nu s-a putut pune în aplicare executarea. Mai mult, problema cea mai mare este aceea că noi avem creditele noaste, făcute cu bună credinţă şi având în vedere situaţia creată, ajungem în imposibilitatea de a ne onora obligaţiile către bancă. Vreau să vă spun că este de neacceptat poziţia conducerii CARP Făgăraş, când am făcut un miting împotriva acestei instituţii, în luna martie. Ni s-a spus: «Aţi venit să ne faceţi hoţi, voi sunteţi hoţi, voi aţi furat!». În opinia noastră, a celor păgubiţi, creditele s-au făcut cu complicitatea conducerii CARP, deoarece aceste dosare nu sunt văzute de o singură persoană, dat fiind faptul că majoritatea aşa-zişilor creditori aveau adeverinţa de muncă de la Agromec, societate desfiinţată la începutul anului 2000. Ca să dau un exemplu, unei femei de 81 de ani i s-a făcut credit cu o adeverinţă de muncă de la aceeaşi societate”, ne-a declarat doamna Şotea.

De la o ţeapă de 50.000 de lei, a ajuns să fure 400.000 de lei

Este incredibil modul cum, timp de doi ani, Aurelia Grusea a scos sume mari de bani de la CARP Făgăraş în mod fraudulos. În autodenunţul pe care aceasta l-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraş, ea povesteşte cum a reuşit să scoată bani în numele sătenilor. „La începutul anului 2012, din naivitate şi din dorinţa de a-mi ajuta fiica să obţină o locuinţă, am fost păcălită de către un individ necunoscut să îi dau suma de 50.000 de lei pentru a obţine o locuinţă în cadrul programului ANL, dar ulterior am constatat că acea persoană îşi dăduse o identitate falsă, nemaifiind de găsit în ciuda demersurilor pe care le-am făcut. Precizez că această sumă nu mi-a aparţinut, ci am luat-o din încasările trimestrului I din 2012, din cotizaţiile şi ratele membrilor CARP din zona Comăna, fără a avea posibilitatea de a o mai returna, eu fiind văduvă şi neavând această sumă de bani disponibilă. Fiind într-o situaţie limită, din punct de vedere financiar şi nedorind să fiu prinsă cu această sumă sustrasă, am procedat la falsificarea mai multor documente, aşa cum voi expune mai jos, pentru a obţine credite în numele mai multor membri cotizanţi, ca să «acopăr» suma sustrasă iniţial”, recunoaşte Aurelia Grusea în denunţul redactat de avocatul ei, Valeriu Vătavu.

Cum a fost posibil ca o pensionară să pună la punct suveica creditelor

Este halucinant modul în care bătrâna de 66 de ani şi-a înşelat consătenii. Modul de acţiune este incredibil, facilitat în mod evident de o slabă preocupare de verificare a dosarelor de creditare din partea conducerii CARP. Rămâne de văzut, pe parcursul anchetei, dacă a fost respectată procedura (dacă există) de verificare a documentelor de la dosar şi cum a fost posibilă ridicarea sumelor de bani în numele altor persoane... „În cazul membrilor cotizanţi care nu mai doreau să continue colaborarea cu CARP Făgăraş, în baza cererilor acestora, eu le restituiam fondul depus, soldul acestora ajungând la zero. Apoi, desigur ca fără ca aceştia să ştie absolut nimic, eu depuneam în numele lor sume de bani pentru refacerea fondului de cotizare, după care formulam, tot în numele lor, cereri de creditare pe care le semnam prin imitarea semnăturii acestora. Depuneam un cupon de pensie al acestora, pe care îl aveam dinperioada în care aceştia avea credite reale pentru a face dovada veniturilor lor. (...). Cu aceste documente mă prezentam la sediul central al CARP Făgăraş, unde se aproba de către Consiliul Director aceste credite, fără ca personalul CARP să ştie ceva de falsurile făcute de mine. Au existat cazuri în care membrii cotizanţi aveau fonduri depuse, dar nu solicitau credite deoarece nu aveau nevoie. Şi în acest caz, eu formulam în numele lor cereri de creditare, pe care le semnam prin imitarea semnăturii şi obţineam credite pe numele lor, desigur fără ca aceştia să ştie ceva”, scrie Aurelia Grusea în autodenunţ.

Nici tinerii nu au scăpat de ţepele bunicuţei de la CARP

„Au existat şi situaţii în care membrii cotizanţi nu erau pensionari, fiind mai tineri, situaţie în care, pentru dovedirea veniturilor acestora, am completat adeverinţe de venit false, acestea fiind pre-redactate pe un formular, pe care eu îl completam şi îl semnam, prin imitarea semnăturilor, apoi îl ştampilam. În ceea ce priveşte ştampilele folosite, precizeze că am utilizat două amprente de ştampilă: prima a aparţinut societăţii agricole Agromec Comăna de Jos, societate desfiinţată cu mulţi ani în urmă, la care a lucrat defunctul meu soţ, ştampila rămânând în casa mea. A doua ştampilă apaţine unei societăţi comerciale din Comăna de Jos, SC Robylor SRL, firmă deţinută de Anca Radu, ştampilă pe care i-am sustras-o cu ocazia contractării de către aceasta a unui credit real, eu fiind cea care, într-un moment în care aceasta a lipsit din cameră şi nu a fost atentă, am ştampilat repede mai multe formulare de adeverinţe de venit, pe care le aveam necompletate şi le-am păstrat «în alb», folosindu-le ulterior la creditele altor membri. Uneori, la unele credite astfel obţinute, CARP Făgăraş solicita şi existenţa unor giranţi pentru solicitanţii de credit, iar eu «inventam» aceşti giranţi din rândul persoanelor pe care le cunosc, în general pensionari, cărora le imitam semnătura pe actele de garantare, dar aceste persoane nu ştiau absolut nimic”.

Sprijin juridic

„Trebuie să vedem existenţa unui dosar penal, să vedem în ce fază procesuală se află, de urmărire, de judecată. Este primul pas. Pe rol am văzut că este un dosar civil, o contestaţie la executare. O să studiem dosarul cauzei, să vedem motivele invocate, şi, bineînţeles, în cadrul acestei contestaţii la executare, dacă s-a făcut conform prevederilor legale, vedem dacă putem obţine o ordonanţă preşedinţială pentru stoparea executării silite a sumelor de bani. Pe ansamblu, ne vom deplasa la Comăna şi ne vom întâlni cu cei prejudiciaţi. Noi suntem dispuşi să-i ajutăm prin formularea unei contestaţii la executare, pentru stoparea acestor executări silite. Trebuie să vedem cum s-au obţinut aceste credite, ce înscrisuri sunt la dosarul de creditare, cum a fost posibil să se ridice sume de bani în numele altei persoane, dacă există împuterniciri notariale sau nu, pentru că se poate ajunge la descoperirea altor complici”, ne-a declarat avocatul Alexandru Neacşu, care vrea să preia cazul famliei Şotea, dar şi a celorlalţi păgubiţi, pro bono.