Cum vede procurorul general combaterea corupţiei în administraţie

Augustin Lazăr consideră că abuzul în serviciu ar trebui reglementat astfel încât să poată fi anchetat în dosarele de corupţie * de asemenea, denunţul ar trebui să se facă în continuare, fără limită de timp

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, se declară de acord cu reformularea articolului privind abuzul în serviciu pentru a-l aduce în acord cu decizia Curţii Constituţionale, însă fără ca reformularea să facă articolul de lege inaplicabil. „Cu aceste texte de lege, cum este textul pentru abuzul în serviciu, s-a lucrat de peste 50 de ani în România, fără să creeze nelămuriri. Lucrurile au fost clare până mai recent, când s-au ridicat anumite chestiuni. Eu sunt de acord să fie reformulat textul, dar reformulat nu în maniera în care să nu poată fi folosit, pentru că practicienii observă”, a declarat Lazăr. Declaraţiile acestuia au fost făcute în -un interviu acordat TVR, unde a vorbit şi despre infracţiunea de neglijenţă în serviciu. În acest caz, procurorul general a apreciat că nu se impune dezincriminarea, deoarece numărul celor care comit acest gen de faptă este încă mare. „De ce neglijenţa în serviciu trebuia dezincriminată, în condiţiile în care avem un foarte mare număr de funcţionari publici trimişi în judecată pentru neglijenţă în serviciu şi condamnaţi mulţi dintre ei? Reflexul rămas de dinainte este reflexul discreţionar la funcţionarii publici. Adică: De ce faceţi aşa? De aia, că aşa vreau eu! Nu e posibil aşa ceva, nu e posibil dacă organizăm un concurs la o primărie să-i dai subiectele cui trebuie să dea examen şi apoi să ai aerul că îl examinezi. Dacă vrem să facem o administraţie modernă, trebuie să mergem cu aceste standarde înalte de exigenţă”, a mai spus Augustin Lazăr. În opinia sa, procesul de punere în acord a legislaţiei penale cu deciziile CCR se va desfăşura în continuare fără surprize, cu consultarea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu.
Denunţul, fără limită de timp
Totodată, procurorul general a vorbit şi despre denunţuri, care trebuie avute în vedere „doar în măsura în care pot sta la baza probării unei activităţi infracţionale”. „Orice denunţ trebuie înţeles ca o modalitate de sesizare a organului judiciar, care trebuie să fie aptă să producă probe în continuare. Simpla afirmaţie nu are nicio valoare şi mai ales trimisă anonim, fără date de identitate, fără nimic”, a declarat Lazăr. El a apreciat totodată că stabilirea unei limite de timp în care o infracţiune poate fi denunţată ar împiedica aflarea adevărului, întrucât cei care încalcă legea nu vor vorbi, câtă vreme încă beneficiază de pe urma faptelor ilegale. „Corupţia este o convenţie secretă între cei care participă la ea. Când s-a rupt convenţia, fiecare e liber să vorbească. Până când e convenţia secretă şi nimeni nu o rupe, toată lumea are de câştigat. Şi când au de câştigat, nimeni nu vorbeşte nimic. (...) Legea prevede că funcţionarii publici, spre exemplu, sunt obligaţi să denunţe fapte, dar oamenii simt adevăratul impuls atunci când simt că se apropie pericolul de ei, de libertatea lor, nu mai au beneficii”, a mai spus procurorul general al României.
În opinia sa, bunurile obţinute ilegal trebuie recuperate inclusiv de la denunţători, însă nu trebuie limitat rolul denunţurilor în aflarea adevărului. „Eu vreau să spun numai că acest instrument juridic nu e brevetat de noi, acesta este importat din sistemele judiciare europene şi el funcţionează de zeci de ani de zile la ei. Nimeni nu a simţit nevoia să-l închidă, până au venit ai noştri cu un proiect de brevet să le închidă gura înapoi denunţătorilor, ceea ce nu ar fi în avantajul înfăptuirii justiţiei”, a mai spus Augustin Lazăr. Dan CONSTANTINESCU

„Corupţia este o convenţie secretă între cei care participă la ea” - Augustin Lazăr, procurorul general al României