Klaus Iohannis, despre poziţia României la Consiliul European: Nimic nu este agreat până nu se agreează totul UPDATE

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, înaintea începerii lucrărilor Consiliului European de la Bruxelles, că subiectul cel mai important privind stabilirea liniilor directoare pentru negocierile cu Marea Britanie sunt oamenii şi cum le vor fi respectate drepturile, apoi banii din fondurile europene.

 

 UPDATE. Președintele Klaus Iohannis a declarat sâmbătă că la Consiliul European s-a stabilit ca întâi să se negocieze despre soarta oamenilor, iar apoi despre partea financiară în ceea ce privește Brexit.

"Primul punct care va fi negociat când se vorbește de părăsirea UE de către Marea Britanie este soarta oamenilor. În cazul nostru, greutatea cade pe soarta românilor care muncesc și trăiesc în Marea Britanie. Pentru noi este foarte important ca această negociere să se facă la modul cel mai serios, repede și să fie o negociere exhaustivă, adică să se discute și să se clarifice toate aspectele, nu numai reședință, loc de muncă, drept de muncă, ci inclusiv lucruri de exemplu cum este pensia, pentru că sunt în Europa milioane de oameni care s-au bazat pe faptul că-și pot stabili reședința și găsi locul de muncă oriunde în Uniune, s-au mutat cu familii foarte mulți, și aceste lucruri trebuie obligatoriu respectate", a afirmat șeful statului.

El a arătat că statele membre sunt dispuse să negocieze astfel încât cetățenii europeni să beneficieze de toate drepturile după ieșirea Marii Britanii din UE.

"Eu pot să ofer românilor toate garanțiile pe care le oferă UE 27 și acestea sunt multe. Suntem hotărâți să negociem în așa fel încât cetățenii, inclusiv românii, să aibă toate drepturile. În contrapartidă suntem dispuși să negociem și drepturile cetățenilor Marii Britanii în statele membre", a spus Iohannis.

Șeful statului a precizat că după ce se negociază soarta cetățenilor europeni, se va discuta despre partea financiară.

"Foarte mulți au vorbit despre nota de plată pentru Marea Britanie. Nu este vorba de nicio notă de plată, de nicio amendă pe care Marea Britanie trebuie să o plătească, însă este vorba de angajamente financiare care au fost luate înainte de declanșarea Brexit-ului și toată lumea se așteaptă ca Marea Britanie să respecte aceste angajamente. Despre acești bani vorbim, banii care au fost negociați, prinși în buget și care de exemplu pentru România se reflectă în banii cheltuiți pe proiecte pe coeziune, pe politică agrară ș.a.m.d.", a adăugat Iohannis.

El a anunțat că la reuniunea Consiliului European s-a propus "secvențierea" în ceea ce privește Brexit.

"La început se negociază partea de ieșire a Marii Britanii din UE și numai după ce se face un progres semnificativ în aceste negocieri, se trece la partea a doua, care poate să stabilească în mare cum ne imaginăm o viitoare colaborare între Uniune și Marea Britanie după Brexit-ul care se va produce efectiv la începutul lui 2019", a arătat Iohannis.

Șeful statului a indicat că la Bruxelles s-a decis să nu se poarte negocieri separate în privința Brexit.

"Este important de știut că nu avem de gând, nimeni din cele 27 de state să poarte negocieri separate. Uniunea este importantă și vom negocia doar împreună, nu vom negocia separat și sectorial, se va negocia totul la pachet de echipa stabilită de noi. (...) Nu suntem dispuși la niciun compromis. Noi am decis să negociem așa. Noi vrem să rămânem parteneri buni cu Marea Britanie, noi vrem să construim o relație cât se poate de bună, însă această situație de Brexit nu s-a ivit fiindcă așa ne-am înțeles. Este o decizie unilaterală a Marii Britanii", a mai arătat Iohannis.

Președintele Iohannis a subliniat că Guvernul are rolul principal în chestiunile tehnice privind Brexit.

"Trebuie să-și joace fiecare foarte, foarte bine rolul ca să avem succes", a adăugat șeful statului.

El a precizat că în ceea ce privește găzduirea agențiilor europene, la Consiliul European s-a decis ca în iunie să fie stabilite criteriile de selecție a statelor, iar cel mai devreme în toamnă să se ia o decizie.

"Guvernul României va trebui cu maximă celeritate, dacă dorește această agenție (n.r. — Agenția Europeană a Medicamentului), să identifice un sediu care poate fi pus la dispoziție nu cândva, acum, în această toamnă pentru această agenție. Acesta este primul pas. Al doilea este să fim deschiși la negocieri pentru condițiile pe care le oferim acestor oameni, fiindcă sunt condiții speciale și de locuire, și financiare, și multe alte lucruri și atunci putem să intrăm ușor-ușor într-o competiție. Vor fi criterii politice, dar criteriile hard de logistică sunt clare în momentul acesta și dacă nu putem să oferim așa ceva, mă tem că șansele vor fi foarte mici. (...) Acum nu am auzit ca Guvernul să fi identificat un sediu care să poată fi oferit", a menționat șeful statului.

 

"Pentru mine cel mai important este să discutăm despre oameni. Oamenii sunt cel mai important lucru. Asta înseamnă pentru noi, foarte concret, românii care trăiesc în Marea Britanie şi, evident, aici putem să-i includem şi pe britanicii care trăiesc în România, dar care sunt relativ mai puţini, iar dacă extrapolăm la nivelul Uniunii, atunci vorbim aici despre cetăţenii europeni care trăiesc, muncesc în Marea Britanie. Aceste lucruri trebuie clarificate primele, după părerea mea, şi aceasta va fi poziţia mea în cadrul discuţiilor pe care le vom avea astăzi. Aceşti oameni trebuie să ştie ce îi aşteaptă, sunt milioane de europeni care s-au ghidat după libera circulaţie, şi-au stabilit reşedinţa, şi-au căutat, şi-au găsit locuri de muncă şi trebuie să ţinem cont de aceste chestiuni, inclusiv trebuie să mergem nu doar de la dreptul de a munci şi de la dreptul de reşedinţă, inclusiv trebuie să mergem până, de exemplu, la pensii, şi trebuie să negociem aceste lucruri.

După ce lămurim problema oamenilor, care pentru mine este cea mai importantă, trebuie să ajungem automat la a doua chestiune, care sunt banii. Oamenii, după aceea banii. Trebuie să stabilim foarte clar obligaţiile financiare care rezultă din Brexit, cum se pot calcula, cum se pot stinge, fiindcă toată lumea are programe europene în derulare şi pentru România acestea sunt extrem de importante. Sunt banii şi pentru coeziune, sunt banii pentru agricultură şi aşa mai departe. Deci trebuie să ştim foarte bine pe ce bani putem să contăm şi la ce bani avem dreptul, natural", a spus Klaus Iohannis în cadrul unei declaraţii de presă.

Preşedintele a mai precizat că, în opinia lui, discuţiile despre Brexit trebuie să aibă loc în două etape: una despre ieşirea propriu-zisă a Marii Britanii din UE şi a doua despre ce va urma după.

"Nu se poate să avem simultan, de la început, negocieri pentru ieşire şi pentru situaţia de după. Deci, relaţia între Uniune şi Marea Britanie de după ieşire nu poate fi negociată simultan cu ieşirea sau, cum spunem noi, mai nou, ieşirea ordonată.

Trebuie să fie clar că avem nevoie de o etapizare. Trebuie să începem cu ieşirea. Iar atunci când suntem lămuriţi că s-a negociat destul de clar şi lucrurile sunt bine lămurite, unii evaluează că ar fi posibil într-un scenariu optimist să se întâmple acest lucru până la sfârşitul acestui an, atunci să evaluăm, am făcut sau n-am făcut progres suficient, dacă am făcut progres suficient, putem de principiu să începem şi negocierile pentru ce va fi după. Însă, şi unele şi altele trebuie negociate în aşa fel încât să fie excluse negocieri separate şi negocieri sectoriale. Deci, nu sunt de acord, şi vă spun acest lucru, nu sunt de acord să se negocieze sectorial, nu sunt de acord nici să se negocieze bilateral, UE 27 trebuie să fie unit, trebuie să negocieze pe o singură voce şi rezultatul nu poate să fie unul pe bucăţele.

Deci, toţi pentru unul, unul pentru toţi şi nimic nu este agreat până nu se agreează totul", a conchis Klaus Iohannis.

Conform programului anunţat, Klaus Iohannis participă la ora 13.30 (ora României) la reuniunea Consiliului European cu preşedintele Parlamentului European, la ora 14.15 urmând să aibă loc dejunul de lucru al şefilor de stat şi de Guvern. În jurul orei 16 este aşteptată conferinţa de presă a preşedintelui Consiliului European Donald Tusk şi a preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.