Klaus Iohannis: Numai toleranța poate contracara extremismul

Președintele Klaus Iohannis şi-a nuanţat declaraţia privind fundamentalismul religios, cu ocazia unei dezbateri pe tema "Educație religioasă între Radicalism și Toleranță".

 

 Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj, prin intermediul consilierului prezidenţial Sergiu Nistor, care l-a prezentat la dezbaterea „Educația Religioasă între Radicalism și Toleranță”. Mesajul a fost postat şi pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

„Mă bucur să adresez un salut călduros tuturor celor care participă în aceste zile la dezbaterea internațională cu tema „Educația Religioasă între Radicalism și Toleranță”, un proiect academic de amploare care se datorează colaborării dintre Universitatea din Viena și Universitatea București și căreia, prin participarea dumneavoastră, distinși reprezentanți ai instituțiilor de învățământ și ai Cultelor religioase, îi conferiți anvergură și prestigiu.

Îi felicit pe organizatori pentru această inițiativă și mă bucură faptul că o tematică actuală și-a găsit cadrul binemeritat de dezbatere, atât în plan academic, cât și la nivelul relațiilor dintre Biserici și Culte.

Am recunoscut în numeroase rânduri că diversitatea confesională, ca de altfel și cea etnică, sunt o bogăție a României, și că dau o prețuire deosebită, ca om și ca politician, spiritualității religioase, ce a avut un rol fundamental în rezistența în fața totalitarismului. Credințele și convingerile religioase trebuie considerate și respectate drept componente istorice ale identității și contributori importanți la însănătoșirea societății noastre. De aceea este de interes național respectarea libertății și autonomiei cultelor religioase în raport cu Statul, dar și a neutralității acestuia în raport cu toate cultele, precum și respingerea de către culte a oricăror forme de politizare, radicalizare a discursului sau fundamentalism, și propovăduirea spiritului de toleranță și respect reciproc între cetățeni, indiferent de opiniile și convingerile lor.

Fiecare dintre termenii acestei conferințe reprezintă o tematică de sine-stătătoare. „Educația”, „religia”, „radicalismul” și „toleranța” sunt fenomene ce caracterizează lumea contemporană și care ne preocupă, nu numai ca oameni de stat și reprezentanți oficiali ai unor instituții sau Biserici, ci și ca simpli cetățeni. Societatea globală aduce acești patru termeni într-o ecuație din ce în ce mai complexă, stârnind dileme și provocări cărora trebuie să le răspundem, pentru binele fiecăruia în parte dar și pentru evoluția comunităților în care trăim.

Educația este un obiectiv național de importanță majoră, pe care l-am asumat cu prioritate în mandatul de Președinte al României. Consider că societatea noastră nu se poate dezvolta la deplinul său potențial decât activând resursele umane, punându-le în valoare prin intermediul unei educații performante, eficiente, capabile să răspundă unui orizont larg de aspirații și să se adecveze, totodată, cerințelor concrete de pe piața muncii. Angajamentele asumate prin programul național „România educată” sunt menite să inspire și să susțină o dezvoltare pe termen lung a învățământului românesc. Toți cetățenii acestei țări, indiferent de etnie sau religie, au dreptul egal la educație, pentru o viață mai bună.

Deși societatea globală contemporană se definește mai degrabă în termenii secularismului, rolul crescând al spiritualității și religiei pe scena relațiilor internaționale dar și la nivelul comunităților, este azi o realitate incontestabilă.

În cadrul acestei dezbateri, vor lua cuvântul profesori universitari, dar și tineri cercetători ai fenomenului religios, alături de reprezentanți ai Bisericilor. Este necesară o perspectivă cât mai diversă asupra religiei ca fenomen al modernității, tocmai pentru a găsi soluții eficiente la dilemele pe care această realitate, a revenirii religiei în spațiul public, le generează.

Una dintre cele mai grave probleme ale lumii în care trăim o reprezintă radicalismul, religios și politic. Istoria secolului trecut a rămas stigmatizată pentru totdeauna de consecințele nefaste ale transformării credințelor în ideologii ce au alimentat, la rândul lor, politici totalitare. Asistăm astăzi, din păcate, la conflicte fără precedent în istoria recentă, care pun sub semnul întrebării capacitatea sferelor religioasă și laică de a comunica, de a găsi împreună un numitor comun. Cu atât mai mult, devine urgentă cultivarea dialogului, în sensul cunoașterii și al toleranței, al respectului pentru diversitatea etnică, religioasă, culturală. Nu putem evolua decât construind legături durabile între națiuni, comunități și oameni, arătând respectul cuvenit pentru o cultură a dialogului, exersând arta bunei întâmpinări.

Școala este, prin excelență, locul în care învățăm ce înseamnă dialogul, toleranța, acceptarea diversității ca factor de dezvoltare, de progres uman. Radicalismul este un efect negativ al lipsei de cunoaștere și al disprețuirii diversității culturale, etnice și religioase. Numai toleranța, înțeleasă în sensul de discernământ și valorificare a diversității, poate contracara extremismul.

Mă bucur că în România putem dezbate această tematică, a educației religioase ca factor de echilibru și cheie de boltă pentru o societate democratică, tolerantă, liberă. În România există o tradiție semnificativă a conviețuirii armonioase între comunități diferite etnic și religios. Vă invit să o aprofundăm și prin intervențiile dumneavoastră în cadrul acestei conferințe internaționale, și să o dezvoltăm în viața de zi cu zi ca pe o moștenire de preț ce trebuie transmisă copiilor noștri.”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, întrebat ce părere are despre demersul modificării Constituţiei în sensul definirii căsătoriei ca fiind exclusiv între o femeie şi un bărbat, că el este adeptul toleranţei şi consideră ca fiind "greşită" calea "fanatismului religios" şi a solicitărilor ultimative.

"În chestiunea modificării Constituției, încă nu este rândul meu să mă exprim. Va veni puțin mai încolo rândul meu. Însă, în acest context, cred că este foarte important să reiterez un lucru în care cred. Fiindcă eu aparțin, provin dintr-o minoritate etnică și dintr-o minoritate religioasă, eu cred că trebuie să revenim la ceea ce se numește toleranță și acceptarea celuilalt. Acceptarea celuilalt cu bune și rele. Nu suntem toți la fel, nu toate grupurile etnice și toate grupurile religioase sunt la fel. Este greșit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios și a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele și nu le sprijin. Eu sunt adeptul toleranței, încrederii și deschiderii spre celălalt.”

rtv.net