Legea lobby-ului, unul dintre proiectele din Martea Neagra, dezbatuta luni de deputatii juristi

 Comisia juridica din Camera Deputatilor are pe ordinea de zi a sedintei de luni, pentru dezbatere generala, doua proiecte de lege care vizeaza activitatea de lobby, intre acestea aflandu-se unul dintre legile controversate din celebra Marte Neagra din decembrie 2013. Proiectul, initiat de fostul deputat PSD Constantin Nita in 2010, a fost respins de Senat in acelasi an, iar in sedinta de plen din 10 decembrie 2013 a fost retrimisa la comisii admitandu-se existenta unor "inadvertente". La acel moment, toate partidele au fost de acord ca este o lege necesara si si-au luat angajamentul sa o adopte pe 1 februarie 2014. Acest lucru nu s-a intamplat iar proiectul a fost pus in deja celebrul sertar al Comisiei Juridice. Stenogramele sedintei de plen in 10 decembrie 2013 arata cum liderul de grup al PDL de atunci, Mircea Toader, il avertizeaza pe Valeriu Zgonea, atunci presedintele Camerei Deputatilor din partea USL, sa nu ingroape legea (vezi in text stenogramele).

• Atat Guvernul Dacian Ciolos - pe 13 aprilie 2016, cat si Guvernul Sorin Grindeanu - pe 4 aprilie 2017 - au trimis un punct de vedere negativ pentru acest proiect de lege.

Ce prevede legea lui Nita in forma initiala

In 2010, deputatul PSD Constantin Nita (fost ministru delegat al Energiei) a depus un proiect de lege care prevede reglementarea activitatii de lobby. Proiectul defineste notiunea "lobbyst de profesie", respectiv persoana care, in calitate de angajat al unui client si in schimbul unor compensatii materiale sau de alta natura, presteaza servicii care implica mai mult de o comunicare de tip lobby, dar nu si acea persoana ale carei activitati de lobby constituie mai putin de 20% din serviciile furnizate clientului sau intr-o perioada de sase luni.
***

Proiectul de lege interzice desfasurarea activitatii de lobby de catre parlamentari, membri ai guvernului, angajatii din administratia publica, agentii sau re giile de stat, directorii si membrii din conducerea acestora, precum si de catre operatorii economici in cadrul caruia statul detine o participatie mai mare de 51%. Nici partidele politice si persoanele din conducerea acestora nu pot face lobby.

Pe ordinea de zi a comisiei juridice se afla si un alt proiect de lege privind reglementarea activitatilor de lobby in Romania, initiat pe 2 mai 2011 de trei deputati: Adriana Saftoiu (PNL), Sever Voinescu (PDL), Carmen Mihalcescu (PSD). Acesta a fost adoptat tacit de Senat. 

La fel ca si in cazul proiectului Nita, si acesta a primit puncte de vedere negative de la guvernele Ciolos si Grindeanu.

Ce spunea in 2013 Laura Florea, reprezentant al sectorului de lobby: Prin legea Nita, doar 10% dintre lobby-isti vor fi reglementati. Restul de 90% vor continua nestingheriti activitatile pe care le desfasoara, in mod netransparent

"Prin legea Nita, doar 10% dintre lobby-isti vor fi reglementati si vor avea obligativitatea de a-si declara atat interesele, cat si contractele, si ma refer aici la firmele de consultanta, care deruleaza aceasta activitate pe baza unor contracte. Restul de 90% (asociatii de afaceri, societati comerciale, patronate, sindicate, ong-uri, avocati) vor continua nestingheriti activitatile pe care le desfasoara, in mod netransparent. Proiectul de lege a lobby-ului defineste lobby-ului ca fiind acea activitate de influentare desfasurata <>".

Presedintele Asociatiei Registru Roman de Lobby a mai spus ca acelasi tip de legislatie a fost aprobat in Polonia si Ungaria, dar legile s-au dovedit nefunctionale si sunt in curs de modificare. "In schimb, la Bruxelles, in Registrul Comun de Transparenta al Comisiei Europene si al Parlamentului European, toti cei care exercita activitati de influentare a politicilor publice europene, trebuie sa isi declare interesele, fara a se face distinctia intre cei care fac lobby direct sau prin firme de consultanta", a declarat Laura Florea.

"Dezamagirea este cu atat mai mare cu cat in luna august aceeasi comisie juridica a organizat o dezbatere larga, ale carei concluzii au fost ca o eventuala reglementare a lobby-ului ar trebui cel mult sa creeze cadrul propice autoreglementarii, asa cum se intampla la Bruxelles", a mai spus reprezentanta industriei de profil.

• Asociatia Registrul Roman de Lobby (ARRL) a fost infiintata in iunie 2010 si are in prezent 11 membri, societati de consultanta in domeniul afacerilor publice si comunicare institutionala si ONG-uri. ARRL a elaborat si adoptat Codul de etica si sustine Registrul de Transparenta, registru public, deschis tuturor celor care desfasoara activitati de lobby, inspirat dupa cel constituit la Comisia Europeana si Parlamentul European. O comisia etica independenta si condusa de membri ai societatii civile asigura respectarea codului de etica. 

Cum a fost ingropata legea lobby-ului, dupa ce s-a dat raport pe ea tarziu in noapte la comisia juridica in Martea Neagra

In ziua de luni, 9 decembrie 2013, proiectul legii lobby-ului a fost pus in mod netransparent pe ordinea de zi a comisiei juridice, alaturi de legea amnistiei si legea care extindea atributiile Camerei de Comert (intr-o sedinta paralela s-au discutat si legea minelor, legea amnistiei si mai multe modificari la Codul Penal ). Seara tarziu, legea lobby-ului a primit un raport, cu amendamente, si a ajuns marti, pe 10 decembrie 2016, la votul final in plen. 

Redam mai jos stenogramele sedintei in care s-a decis retrimiterea la comisia juridica, asa cum apar pe site-ul camerei:

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea (presedintele Camerei Deputatilor)

Mergem la următoarea poziţie, poziţia 3 în noua ordine. Este raportul Propunerii legislative privind organizarea activităţii de lobby, trimisă spre dezbatere în fond Comisiei juridice, Pl-x 581.

Am înţeles că domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar PDL vrea să facă o cerere pe procedură.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt aşa de multe legi...

Noi am studiat raportul şi cu regret spun, chiar dacă e mare nevoie de o asemenea lege, sunt câteva inadvertenţe în această lege, sunt câteva amendamente pe care vrem să le propunem, privind modul de înregistrare în acel registru şi decât să facem un lucru prost eu v-aş propune să o întoarcem la comisie pentru o săptămână, dar, repet, este mare nevoie să elucidăm o dată pentru totdeauna ce putem face şi ce nu putem face.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră, numai că eu aş dori un termen mai lung. Dacă nu interveneaţi dumneavoastră, interveneam eu. Eu vă propun 1 februarie. Vreau ca grupurile parlamentare să facă un proiect de lege care să fie corect din toate punctele de vedere şi vreau să aveţi un dialog şi cu toate organizaţiile din domeniu. Da? Este rugămintea mea, ca preşedinte de şedinţă şi preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul preşedinte Ciucă.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă (presedintele de atunci al Comisiei Juridice):

Având în vedere că este rugămintea dumneavoastră, ca preşedinte de Cameră şi de şedinţă, evident că vom fi de acord. În schimb, vreau să fac o precizare: legea este foarte bună, poate fi îmbunătăţită, evident, şi a fost lucrată de toate grupurile parlamentare, ca să nu se creadă că a fost lucrată doar de un grup şi este o lege incompletă. Este foarte bună, dar există solicitări să se mai aducă nişte amendamente. Dacă acele amendamente vor fi foarte bune, evident, vom studia, vom analiza şi atunci când propuneţi dumneavoastră o introducem pe ordinea de zi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră. Şi rugămintea mea este, atunci când vă veţi întâlni cu toate organizaţiile de specialitate şi cu asociaţiile care susţin acest proiect, să le reamintiţi că această iniţiativă este din 2010, deci are trei ani.

Domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur că pot să fiu şi eu de acord, dar vreau să nu o îngropăm.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu o îngropăm!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, aveţi grijă că, pe 1 februarie, primul ţip aici: Domnule, aţi vrut să îngropaţi în sfârşit încă o lege necesară!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu, nu, nu! La 1 februarie vreau să o punem pe ordinea de zi, chiar susţin...

Domnul deputat Marian Neacşu, liderul Grupului parlamentar PSD.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să recunosc iarăşi că soluţia prezentată de colegul nostru, domnul Mircea Toader, s-a degajat astăzi în discuţia Comitetului liderilor, ne însuşim şi punctul dumneavoastră de vedere, este adevărat, legea este extrem de necesară, poate că, ştiu eu, o săptămână, două, în plus, aşa cum aţi solicitat, nu deranjează pe nimeni şi va fi util de stabilit punctul de vedere al celor care, absolut surprinzător, n-au avut o opinie doi ani şi jumătate, trei ani de zile, dar în ultima săptămână, înainte de aprobare sau de dezbatere în Parlament au avut câteva puncte de vedere.

Mi-aş dori ca punctele de vedere care au ajuns pe diferite canale la liderii de grup, la preşedinţii de comisie, poate chiar şi la dumneavoastră, domnule preşedinte, să fie trimise către comisia de specialitate, pentru a putea să ţină cont de ele şi să elaboreze o lege utilă şi aşteptată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

De aceea şi avem presa în sală, spre deosebire de alte parlamente, ca să transmită această informaţie celor care doresc să participe la acest proiect, să participe la comisia sesizată pe fond... au toată luna ianuarie, Parlamentul lucrează o săptămână în ianuarie, comisiile lucrează, conform regulamentului... La 1 februarie o să-l rog pe domnul Mircea Toader să-mi aducă aminte să o punem pe ordinea de zi, în prima şedinţă de Birou permanent.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele de vot. Retrimitere la comisie, termen 1 februarie. Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

Cu 119 voturi pentru, nicio abţinere, un singur vot împotrivă, retrimisă la comisie. Termen: 1 februarie.

O să-l rog pe domnul preşedinte Ciucă să-i facă raportul până pe 1 februarie.