Ne ajută criza imigranţilor să aderăm la Schengen?

Politicienii de la Bucureşti cer mai apăsat aderarea la Schengen, după ce UE ne-a repartizat o cotă de imigranţi. Însă criza refugiaţilor ar putea schimba criteriile de aderare la zona de liberă circulaţie.

Implicarea României în criza imigranţilor prin repartizarea unei cote de refugiaţi a deschis din nou discuţiile despre aderarea noastră la Schengen. Primii care au reacţionat au fost liberalii. „Liderii europeni ar trebui să gândească foarte rapid modul în care România poate să fie primită în Schengen. PNL îşi va spune cu tărie acest punct de vedere şi în Consiliul Europei“, a spus prim-vicepreşedintele PNL Cezar Preda. Pe scurt, teoria politicienilor români sună în felul următor: ne uităm la vecinii maghiari şi vedem că nu pot gestiona criza imigranţilor, deşi Ungaria este în Schengen. Apoi vedem că UE ne trimite o cotă de refugiaţi veniţi din Orientul Mijlociu, ceea ce înseamnă că România îndeplineşte criteriile de securitate impuse de UE. Practic, asistăm la un mic paradox: pe de o parte, unele state Schengen au capitulat, în timp ce ţări ca România, din afara zonei, sunt implicate în ameliorarea crizei.

Ipoteza aceasta este susţinută şi de ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. „Noi deja acţionăm ca un stat Schengen de facto, dar trebuie să cooperăm cu celelalte state membre“, a declarat Aurescu. Cel puţin în criza imigranţilor, România, la nivel de Guvern, cooperează perfect cu statele UE: s-a aliniat imediat direcţiei europene şi a acceptat să primească 1.800 de refugiaţi. Mircea Geoană crede că România a procedat corect. „Climatul politic în Europa rămâne foarte complicat pe subiectul migranţilor. Politicienii occidentali se află sub presiune. Faptul că România a acceptat varianta franco-germană privind cotele de imigranţi arată încă o dată că ştie să fie solidară proiectului UE chiar şi atunci când alţii n-au fost solidari cu noi. O manieră de a arăta că atunci când apar teme extrem de sensibile, la Bucureşti există mai multă înţelepciune decât în alte capitale europene“, a spus Mircea Geoană, preşedintele PSRO, pentru „Adevărul“. Europarlamentarul Cristian Preda crede că vorbele nu sunt suficiente. „Ar trebui să fim mai exacţi, să ieşim din discursul general «vrem să ajutăm». Spre exemplu, ar trebui să spunem ce putem face pentru înregistrarea refugiaţilor. Câţi oameni avem acum pregătiţi pentru asta? Ce putem face concret pentru apărarea frontierelor UE? Nu e suficient să exprimăm temeri că printre refugiaţi se numără şi terorişti. Trebuie să spunem dacă intenţionăm să investim resurse pentru apărarea frontierelor“, a spus Cristian Preda pentru „Adevărul“.

„Spaţiul Schengen va fi reformat“

Numai că România s-ar putea trezi în faţa unei situaţii ingrate: să insiste pentru aderarea la Schengen, în timp ce Schengen ar putea fi destrămat chiar de criza imigranţilor. „Dacă nu putem obţine o distribuire echitabilă a refugiaţilor, atunci chestiunea privind viitorul zonei Schengen se va afla pe ordinea de zi pentru multe state. Noi nu dorim să se ajungă acolo“, a spus cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

„Spaţiul Schengen, dacă va mai exista, va suferi modificări importante, va fi reformat. Se vor face presiuni mari pentru modificarea regulilor Schengen“, spune analistul politic Radu Magdin. Cum trebuie să răspundă România? „Trebuie să ţintim centrul de putere european. Germania, Franţa şi Italia îşi caută în acest moment aliaţi, iar România trebuie să analizeze dacă interesul nostru naţional este să fim aliatul acestor state. Eu cred că ar fi în interesul nostru“, răspunde Magdin. Italia, Germania şi Franţa s-au înţeles pe o poziţie comună şi au cerut statelor UE un acord pentru împărţirea „echitabilă“ a imigranţilor. Dincolo de calcule şi de oportunităţi, Cristian Preda aminteşte: „Schengen rămâne legat de mecanismul MCV. Ar trebui să spunem clar ce progrese am făcut în acest dosar, pentru ca MCV să nu mai fie un obstacol. Aş vrea câteva răspunsuri concrete din partea Guvernului“.