ONU insistă asupra importanţei protejării datelor private

ONU a adoptat marţi o rezoluţie care insistă asupra protejării comunicaţiilor şi datelor private şi care prevede ca victimele supravegherii ilegale să poată solicita despăgubiri.

Această rezoluţie, fără caracter coercitiv, a fost adoptată prin consens, la iniţiativa Germaniei şi Braziliei, de către Comisia Adunării Generale însărcinată cu Drepturile Omului şi va fi prezentată în decembrie la sesiunea plenară.

Rezoluţia "reafirmă dreptul la viaţa privată" şi cere tuturor statelor "să respecte şi să protejeze acest drept, inclusiv în contextul comunicării digitale". Fără a menţiona Statele Unite, afectate de scandalul Snowden, textul le cere guvernelor să "ia măsurile necesare pentru a pune capăt încălcărilor" vieţii private.

Rezoluţia face apel la "punerea în aplicare a unor mecanisme naţionale" independente de supraveghere care ar putea cere socoteală guvernelor.

În cazul în care persoane particulare au fost victime ale "supravegherii ilegale sau arbitrare", guvernele vor trebui "să le propună o soluţie eficientă, conformă obligaţiilor internaţionale în materie de drepturile omului", recomandă rezoluţia.

Textul recunoaşte faptul că "preocupări legate de securitate pot justifica strângerea de informaţii sensibile", cu condiţia, totuşi, ca statele să respecte "pe deplin" drepturile omului.

Companiile private au la rândul lor responsabilităţi în acest domeniu, subliniază rezoluţia. Ea respinge argumentul potrivit căruia sunt colectate metadate în masă, şi nu informaţii precise, subliniind că "unele metadate, odată compilate, pot oferi informaţii despre comportamentul, relaţiile sociale, preferinţele sau identitatea unui individ".

Rezoluţia a fost rodul eforturilor a 65 de ţări, între care Franţa, Rusia şi mai multe state din America Latină. Potrivit unor diplomaţi, negocierile au fost lungi şi dificile, un grup de ţări reunite în jurul Statelor Unite (Australia, Marea Britanie, Canada, Noua Zeelandă) prezentând obiecţii asupra textului.

Germania şi Brazilia au impulsionat deja anul trecut adoptarea în Adunare a unui text similar mai puţin detaliat. Această iniţiativă a fost întreprinsă în urma dezvăluirilor fostului informatician Edward Snowden despre spionajul electronic efectuat de Statele Unite, căruia i-ar fi căzut victime lideri precum preşedinta Braziliei Dilma Rousseff şi cancelarul german Angela Merkel.

antena3.ro