Recunoaşterea căsătoriilor gay, la Curtea Constituţională

Curtea Constituţională are termen de control joi în dosarul în care a fost ridicată o excepţie de neconstituţionalitate împotriva articolului de Cod Civil care nu recunoaşte căsătoriile gay încheiate de cetăţeni români în străinătate.
 

 Curtea Constituțională a amânat în noiembrie 2016 pronunțarea asupra sesizării referitoare la nerecunoașterea căsătoriilor dintre persoane de același sex, președintele Valer Dorneanu arătând marți că judecătorii vor adresa întrebări preliminare Curții de Justiție Europene.

"Am suspendat-o până o să primim răspunsul şi am stabilit un termen de control după 30 martie 2017", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Dosarul aflat pe masa judecătorilor Curţii a fost deschis în urma unui proces intentat de cetăţeanul român Relu Adrian Coman şi de americanul Robert Clabourn Hamilton, care s-au căsătorit la Bruxelles în anul 2010. Cei doi contestă prevederea din Codul Civil care împiedică recunoaşterea căsătoriilor persoanelor de acelaşi sex încheiate în străinătate.

Adrian Coman, românul care a cerut la CCR recunoaşterea căsătoriilor gay încheiate în străinătate, a afirmat în faţa Curţii, că îşi doreşte de când era copil să aibă o familie, şi de 14 ani o clădeşte alături de soţul său, Clai Hamilton, considerând că trebuie să fie protejat şi de legea românească. Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, i-a spus că "apreciază sinceritatea şi decenţa" sa.

"De mic copil am visat să am o familie şi de 14 ani o clădesc alături de soţul meu, Clai Hamilton. În societatea americană şi cea belgiană, suntem trataţi ca o familie. (...) Familia noastră există indiferent de legea din România, valorile noastre nu sunt diferite", a spus Adrian Coman, în şedinţa CCR, unde a fost repus pe rol dosarul privind recunoaşterea căsătoriilor între cupluri de acelaşi sex încheiate în străinătate.

Coman a precizat că procesul deschis de el şi de soţul său american, Clai Hamilton, "s-a suprapus întâmplător" cu iniţiativa cetăţenească de modificare a Constituţiei, dar consideră că nu afectează negativ valorile din România, pentru că societatea poate fi pregătită "pentru acceptarea diversităţii umane, pentru respect reciproc şi armonie socială".

”Dacă Clai primeşte reşedinţă, nu este nimeni afectat. În momentul în care trecem graniţa, nu vrem să fim priviţi ca doi străini. Trebuie să fim protejaţi de legea românească. (...) Familia noastră există indiferent de legea din România. Ne-am promis să avem grijă unul de altul pentru tot restul vieţii, ca orice alt cuplu casătorit. Valorile noastre nu sunt diferite de valorile celorlalţi cetăţeni ai României", a mai spus el în faţa Curţii.

La finalul pledoariei sale, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a spus că judecătorii vor rămâne în pronunţare, dar a comentat că "nu poate să nu aprecieze sinceritatea, concizia şi decenţa" lui Adrian Coman.

Cazul a fost amânat în luna septembrie, CCR luând decizia că trebuie să reaudieze părţile, având în vedere complexitatea cazului.

"(Dosarul - n.r.) prezintă un caracter de noutate, de complexitate. Trebuie să vedem cu multă atenţie şi dosarul instanţei care ne-a fost trimis şi să citim toate intervenţiile făcute de agenţii şi ONG-uri (...) Este foarte complex, a trebuit să examinăm şi legislaţie europeană, tratate, Carta fundamentală a drepturilor, directive europene şi nu e atât de simplu să decizi într-o cauză cu un impact mediatic foarte mare", a spus Dorneanu, pe 20 septembrie.

Preşedintele Curţii a subliniat că judecătorii "nu vor să greşească" în acest caz şi de aceea vor cere şi reaudierea părţilor, respectiv instituţii ale statului, cuplul căsătorit în Belgia, precum şi părinţii acestora.

"De asta am dat un termen mai îndelungat, pentru a se efectua şi procedura cu Statele Unite, având în vedere că unul din părinţii cuplului locuieşte în America", a spus Dorneanu.

CCR a amânat de trei ori luarea unei decizii în acest caz, ajungând la concluzia în septembrie că dosarul trebuie rediscutat.

Recent, Coaliţia pentru familie a obţinut avizul Curţii Constituţionale pentru modificare articolului 48 din Constituţie astfel încât să prevadă expres că familia este alcătuită din bărbat si femeie, excluzând posibilitatea căsătoriilor gay.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, întrebat ce părere are despre demersul modificării Constituţiei în sensul definirii căsătoriei ca fiind exclusiv între o femeie şi un bărbat, că el este adeptul toleranţei şi consideră ca fiind "greşită" calea "fanatismului religios" şi a solicitărilor ultimative.

Declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis, dar şi cele ale ale premierului Dacian Cioloş, care a pledat pentru toleranţă şi pentru respectarea ideii de familie tradiţională, au provocat reacţii şi dezbateri inclusiv pe reţelele de socializare. Biserica şi Coaliţia pentru familie au criticat atitudinea preşedintelui. Argumentul unora dintre cei care se pronunţă în favoarea căsătoriilor gay a fost inclusiv acela că de multe ori în familia tradiţională au loc abuzuri şi agresiuni şi că abia acestea sunt blamabile.