România, VULNERABILĂ în fața Rusiei: Bani mulți, echipamente depășite

Cheltuielile pentru apărare ale României vor depăşi în premieră în acest an pragul de 3 miliarde dolari, mai mult decât bugetele cumulate pentru apărare ale Ungariei şi Cehiei şi peste sumele alocate în această privinţă de Grecia, însă România, ca şi celelalte state din regiune, au o mare vulnerabilitate în raport cu Rusia pentru că nu dispun de sisteme moderne de apărare antirachetă, arată publicaţia specială "Air and missile defence in Europe", realizată în noiembrie de trustul britanic Jane's Information Group

Publicaţia analizează sistemele de rachete şi de apărare antirachetă din Europa şi ultimele dezvoltări de pe continent în această privinţă, în contextul unor tensiuni tot mai mari între statele NATO şi Rusia în ultimii doi ani.

Trustul media Jane's Information Group, specializat în domeniul militar şi al serviciilor secrete şi care deţine publicaţii precum Jane's Defence Weekly sau Jane's International Defence Review, a trecut în revistă şi bugetele statelor de pe continent, în publicaţia ilustrată cu fotografii de la exerciţiul mixt româno-american Patriot Shock V, desfăşurat în perioada 1-12 noiembrie la poligonul Capul Midia. La acest exerciţiu a fost adusă, în premieră pentru România, o baterie americană de apărare anti-rachetă Patriot, cu interceptori Pac-2 si PAC-3, din Germania.

În 2016, cele mai mari bugete pentru apărare din zona estică a continentului, fără a lua în calcul Rusia şi Turcia, au fost alocate de Polonia (9,2 miliarde dolari), România (3,08 miliarde dolari), Grecia (2,7 miliarde dolari),  Ucraina (2,4 miliarde dolari), Cehia (1,8 miliarde dolari) şi Ungaria (1,1 miliarde dolari), restul statelor din zonă având bugete militare de sub 1 miliard de dolari. Spre comparaţie. Rusia cheltuie în acest an în jur de 65 miliarde dolari pentru apărare, adică 5,4% din PIB, potrivit estimărilor internaţionale.

 0

2016 este primul an, după mai multe decenii, în care bugetul pentru apărare al României îl depăşeşte pe cel al Greciei, ţară care are, încă, un produs intern brut (PIB) mai mare decât cel al României. De asemenea, bugetul pentru apărare al României depăşeşte bugetele cumulate pentru apărare ale Ungariei şi Cehiei, arată datele Jane's.

Partidele politice s-au angajat anul trecut, la solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis, să aloce cel puţin 2% din PIB pentru apărare începând din 2017. În cazul în care guvernul care va rezulta după alegerile parlamentare din 11 decembrie va respecta înţelegerea, anul viitor, România va aloca pentru apărare în jur de 3,5 miliarde euro. Jane's estimează un buget de cheltuieli militare de 3,5 miliarde dolari (o sumă mai mică la valoarea în euro, în funcţie de paritatea euro/dolar din 2017), urmând ca, în 2020, bugetul pentru apărare al României să ajungă la aproape 4,3 miliarde dolari.

România are echipamente militare depăşite la aproape toate capitolele, iar înzestrarea cu echipamente moderne necesită sume importante şi programe derulate pe mai mulţi ani şi în mai multe cicluri electorale.

 

În 2016, România a făcut un pas important în asigurarea securităţii aeriene, una dintre marile vulnerabilităţi în materie de apărare a ţării, primind primele şase avioane americane F16 A/B Block 15 MLU modernizate la standardul M 5.2 dintr-o escadrilă de 12, din care nouă cumpărate de la Portugalia, iar trei furnizate de Statele Unite.

Însă experţii în apărare spun că România are nevoie de cel puţin patru escadrile, adică 48 de avioane - nivel asumat, de altfel, la intrarea în NATO - pentru a fi capabilă să îşi apere spaţiul aerian în mod adecvat.

Alte două programe importante de înzestrare au fost demarate în 2016. Primul prevede achiziţia a patru corvete noi de la grupul olandez Damen, care ar urma să fie produse până în 2020 la şantierul Damen Galaţi şi menite să asigure în special protecţia antisubmarin, în contextul creşterii flotei ruseşti de submarine din Marea Neagră. Contractul, negociat de armată şi care ar trebui acordat prin încredinţare directă, a fost blocat deocamdată de conducerea Parlamentului, care trebuie să-şi dea acordul la propunerea Guvernului.

Un al doilea contract important prevede producerea tot în România, printr-o societate mixtă - Romanian Military Vehicle Systems - realizată între compania de stat UM Moreni şi grupul german Rheinmetall, a noilor transportoare blindate amfibii 8X8 pentru Forţele Terestre. Compania mixtă va produce circa 550 de transportoare amfibii, iar circa 50 de blindate Boxer (neamfibii) ale Rheinmetall vor fi importate din Germania.

 

Cele 600 de transportoare vor echipa batalioanele de infanterie dotate în prezent cu TAB-uri vechi, în afara unui batalion, care este dotat cu transportoare uşoare Piranha. Şi implementarea acestui contract depinde, însă, de decizia viitorului guvern.

În următorii ani, România are, însă, nevoie de modernizarea fregatelor cumpărate în 2004 din Marea Britanie şi care au o dotare foarte slabă cu echipamente, dar şi de schimbarea sau modernizarea tancurilor, în condiţiile în care Armata dispune, în prezent, de mai puţin de 100 de tancuri modernizate TR-85 M1 Bizonul, care este însă doar de generaţia a treia, cu un tun de doar 100 mm.

Însă principala vulnerabilitate subliniată de Jane's este legată de dotarea deficiară cu sisteme anti-rachetă, în condiţiile în care Rusia dispune de sisteme balistice sofisticate, pe care le foloseşte ca mijloc de intimidare.

"Programele de rachete îmbunătăţite şi de capacităţi avansate sunt gândite pentru a descuraja şi intimida. De exemplu, în mai 2016, Rusia a anunţat că va instala în mod permanent în enclava Kaliningrad (fosta Prusie Orientală, situată între Polonia şi Lituania n.r.) sisteme Iskander M de rachete cu rază scurtă până la finalul acestui deceniu. (...) Mişcarea a fost anunţată în mod ostentativ ca reacţie directă la punerea în funcţiune a sistemului balistic Aegis de la Deveselu, deşi mulţi observatori cred că sistemul Iskander ar fi fost oricum instalat în Kaliningrad", se arată în publicaţia menţionată.

Rusia a făcut în mod direct, de mai multe ori, referire la sistemul anti-rachetă operat de americani în România, susţinând că acesta poate fi folosit pentru a-i ameninţa securitatea.

"În acest moment, interceptorii (de la Deveselu n.r.) au o rază de acţiune de 500 de kilometri, dar curând raza va ajunge la 1.000 km şi, mai rău, pot fi reinstalate chiar şi astăzi rachete ofensive cu raza de acţiune de 2.400 km, iar acest lucru se poate face doar printr-o simplă modificare a software-ului", a afirmat preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în mai 2016, după intrarea în funcţiune a sistemului balistic de la Deveselu, menţionează publicaţia Jane's.

O rază de acţiune de 2.400 de kilometri ar însemna un pericol important pentru securitatea Rusiei, susţin liderii ruşi, din moment ce între Deveselu şi Moscova este o distanţă de circa 1.600 km.

România şi Statele Unite au susţinut, în mod repetat, că facilitatea de la Deveselu, din cadrul sistemului Aegis, nu este îndreptată împotriva Rusiei, ci este menită să contracareze eventuale pericole din Orientul Mijlociu. Însă Rusia argumentează că niciun stat din Orientul Mijlociu nu este în măsură şi nu va fi mult timp în măsură să trimită rachete cu rază lungă spre Europa, nedispunând de tehnologia necesară.

Între timp, în faţa mişcărilor Rusiei în materie de sisteme balistice, mai multe state europene au decis să se doteze cu sisteme performante de rachete. Jane's punctează că şi România este aşteptată să ia în curând o decizie penrtru dotarea cu sisteme moderne de rachete. În prezent, armata română are în dotare sisteme de rachete Hawk, considerate complet depăşite, care se bazează în continuare pe rachete din epoca sovietică.