Sapte motive pentru care aurul s-a tot ieftinit si se apropie de pragul de 1.000$/uncie

Iar opinia ce domina pietele este ca scaderile de pret ale metalului pretios vor continua si vor testa pragul de 1.000 de dolari pe uncie, pesimistii avansand chiar si atingerea nivelului de 700 de dolari.

Motivele pentru care cotatia a ajuns vineri la 1.094$/uncie sunt mai multe, de la scaderea cererii din partea Chinei si a bancilor centrale pana la intarirea dolarului si scaderea inflatiei globale, cea mai surprinzatoare fiind o aparenta renuntare la metalul galben ca activ de refugiu.

Un factor cheie in recentele scaderi ale cotatiilor aurului este probabila crestere a dobanzilor de catre Rezerva Federala americana. Ultimele imbunatatiri aratate de datele economice din SUA au intarit asteptarile privind majorarea dobanzii-cheie de catre banca centrala, posibil chiar din luna septembrie. Se asteapta ca pretul metalului pretios sa cada puternic intr-un astfel de scenariu, pentru ca dobanzile mari vor face dolarul american mai atractiv.

Cresterea economica spectaculoasa din trecut a dus la o cerere enorma de aur. Dar acum ce-a de-a doua economie a lumii se confrunta cu o incetinire iar mare parte din banii disponibili s-au dus pe bursa ce a crescut cu 150% in ultimul an, asa ca achizitiile de aur au scazut cu circa un sfert. China este al doilea consumator mondial de aur, asa ca orice reducere a cererii pune presiune pe cotatiile internationale.

Ca si in cazul petrolului, aurul este in principal cotat in dolari, asa ca orice apreciere a monedei americane va duce la preturi mai mici pentru metalul galben. Iar dolarul s-a tot intarit in ultimii doi ani, ceea ce s-a simtit in cotatiile aurului.

Investitorii cumpara aur ca pavaza in fata inflatiei.  Dar acum, datorita inflatiilor reduse din economii majore precum SUA, Japonia sau din Uniunea Europeana, investitorii nu mai simt nevoia sa cumpere aur.

Spre deosebire de alte instrumente precum banii, obligatiunile sau actiunile, aurul nu aduce randament detinatorului. Daca SUA vor creste dobanzile, bondurile vor aduce mai mult randament. Iar companiile, atat din SUA, cat si din Europa au avut in ultima perioada rezultate bune, ceea ce s-a tradus prin dividende acordate actionarilor. Asa ca investitorii au destule motive sa se mute de pe aur pe obligatiuni si actiuni.

In mod traditional, printre cei mai mari cumparatori de aur sunt bancile centrale, mai ales cele din tarile in dezvoltare. Dar majoritatea aduna acum dolari pentru ca se pregatesc de iesirile de moneda americana ce vor aparea dupa ce Fed va majora dobanda. De exemplu, India are in aur acum doar 5% din rezervele sale, desi acum cativa ani cota era de 7%.

Aurul a fost intotdeauna considerat un refugiu pentru perioadele de turbulente din pietele financiare globale. Dar, in timpul crizei din Grecia de luna trecuta, cotatiile metalului pretios nu au crescut prea mult, aparand astfel intrebari privind statutul sau de activ de refugiu. In pretul aurului nu s-au simtit nici problemele mari de pe bursele chinezesti.

HSBC a anuntat la sfarsitul lunii iulie ca si-a coborat estimarile privind preturile aurului pentru anii 2015 si 2016 pentru a reflecta scaderile din piete, apreciind ca acesta se va apropia foarte mult de nivelul psihologic de 1.000 de dolari pe uncie inainte sa revina pe crestere.

Banca si-a redus prognoza pentru pretul mediu al aurului in 2015 la 1.160$/uncie, iar pentru anul viitor ia in considerare un nivel mediu de 1.205$/uncie.

HSBC a scris intr-o nota pentru investitori ca nu ar fi o surpriza o scadere pe termen scurt a pretului, dar ca se asteapta la o revenire la nivelul de 1.200 de dolari pana la sfarsitul anului si la o evolutie relativ constanta in 2016, an pe care, estimeaza banca, aurul il va incheia la 1.255$ pe uncie.