Ungaria face blat cu Rusia. Război geopolitic pe gazele din Marea Neagră

Ungaria a surprins Comisia Europeană și piața europeană a energiei printr-un anunț al operatorului național de transport de gaze, conform căruia conducta de gaze BRUA, susținută și finanțată de Bruxelles, nu va mai ajunge până în Austria ci se va opri în Ungaria.
 

 Gazoductul era esențial pentru viitoarele exploatări de gaze din Marea Neagră, unde Exxon, OMV și alți actori au găsit rezerve uriașe de gaze.

Potrivit unor surse HotNews.ro, decizia Ungariei servește intereselor Rusiei, care nu își dorește concurență pentru gazele livrate de Gazprom în Europa de Vest și ar reprezenta un șantaj la adresa Comisiei Europene în chestiunea sancționării Poloniei, țară tot mai apropiată ideologic de Ungaria.

Prezența Exxon în Marea Neagră e importantă pentru România nu doar din punct de vedere economic, ci și strategic, reprezentând una dintre cele mai mari investiții americane în țara noastră.

Operatorul ungar susține că, dacă Austria este scoasă din proiect, gazele naturale pot fi exportate mai departe pe plan regional, în Slovacia, Ucraina, Serbia și Croația.

Dar noua infrastructura va putea fi folosită și de Gazprom pentru a-și exporta gazele rusești în regiune, în condițiile în care Rusia construiește TurkStream, care traversează pe sub Marea Neagră.

Recent, compania rusa Gazprom a semnat un memorandum de intelegere cu compania ungară Hungarian Gas Trade Ltd pentru cooperarea pe termen lung în vederea livrărilor de gaze catre Ungaria. De altfel, la inceputul lunii iulie, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijarto, a declarat că țara sa este interesată de o conductă de gaze care să permita realizarea importurilor de gaze rusești prin Serbia, pana la sfarsitul lui 2019. Potrivit SeeNews.com, ministrul de externe al Ungariei a criticat România deoarece "nu ar fi permis încă fluxul bidirecțional pentru transportul gazelor".

O sursă apropiată dosarului a declarat pentru ICIS că anunțul operatorului ungar a luat prin surprindere atât piețele cât și partenerii.

Acest proiect ar fi oferit o securitate mai mare legata de sursele de aprovizionare, conectand rezervele din Marea Neagra cu intrastructura europeana, a explicat sursa. "Cu aceasta noua dezvoltare, noua sursa ar fi sacrificata si ar limita activitatea upstream pe noi piete", a adaugat el. "Nu stiu daca va mai exista un proiect in cele din urma", a adaugat sursa citată.

Știa Transgaz de decizia Ungariei?

Potrivit informatiilor HotNews.ro, Transgaz stia despre intentia Ungariei de cel putin doua zile, cand a semnat un memorandum de intelegere privind coridorul vertical de transport al gazelor naturale. Memorandumul a fost semnat cu operatorul ungar FGSZ, in conditiile in care acesta ar fi anuntat ca doreste limitarea transportului gazelor pe teritoriul sau, nu mai departe pana in Austria.

In urma cu doua zile, TRANSGAZ a gazduit la Bucuresti, o intalnire dintre reprezentantii operatorilor sistemelor de transport gaze naturale din Grecia - DESFA, Bulgaria - BULGARTRANSGAZ, Romania - TRANSGAZ, Ungaria - FGSZ si ICGB - compania responsabila pentru dezvoltarea, construirea si operarea Interconectarii Grecia - Bulgaria, in scopul semnarii Memorandumului de Intelegere privind Coridorul Vertical de transport gaze naturale, pe directia Nord-Sud.

La intalnire au participat reprezentanti ai Guvernului si Parlamentului Romaniei, ai ministerelor Economiei, Energiei si al Afacerilor Externe precum si delegati ai Comisiei Europene din cadrul DG Energy, alaturi de managementul companiilor semnatare ale Memorandumului de Intelegere.

Gazoductul BRUA, unul strategic la nivel european

Conceptul coridorului vertical s-a conturat la Bruxelles în 2014, în contextul obiectivelor Uniunii Europene de a asigură o mai bună interconectare între rețelele naționale de transport al gazelor.

În septembrie 2016, la Budapesta, Transgaz a semnat contractul de finanțare pentru grantul de 179,4 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Proiectul BRUA este unul strategic la nivel european. Este estimat la 547,4 milioane de euro, termenul de finalizare fiind 2020.