Încă un pas apăsat înainte: Dacia fără pedală de ambreiaj!

 Dacia a introdus o opţiune mult aşteptată printre modelele sale * viitorii clienţi pot acum să decidă dacă mai vor sau nu ca noua lor maşină să aibă pedală de ambreiaj * cam cât de apreciată va fi această opţiune ne-am lămurit după trei zile de teste cu Sandero dotat cu noua cutie de viteze Easy-R

 Înaintea acţiunii „Dacia Prestige Tour” pentru gama Dacia Prestige Easy-R, desfăşurată la sfârşitul săptămânii trecute, am avut privilegiul de a testa timp de trei zile Sandero dotat cu propulsorul Diesel 1.5 dCi de 90 CP şi, bineînţeles, cu cutia de viteze Easy-R. Nu eram eu prea încântat de ploaia care marţi dimineaţă cădea din belşug, deşi venea după vreo zece zile caniculare. Îmi strica planurile legate de şedinţa foto, dar parcă Sandero cu Easy-R atunci şi-ar fi primit „botezul”. Dar dacă n-ar fi fost ploaia asta poate nici n-aş fi apreciat cât de bine îşi fac treaba ştergătoarele, aduse şi ele de ceva timp la nivelul prezentului după ce destui ani erau parcă o mărturie pe parbriz pentru a nu uita prea repede cam de unde şi-a început Dacia fulminanta ascensiune.

Dar nu pentru ştergătoare am mers eu cu Sandero, ci pentru Easy-R. Imediat cum urci la volan n-ai cum să nu observi maneta schimbătorului de viteze şi semnele de pe ea. Trei sunt în dreapta, adică poziţiile în care poate fi cuplată. De sus în jos avem „R” pentru marşarier, „N” mai ales pentru modul în care poate fi pornit motorul şi „D” pentru deplasare. În „R” sau în „D” motorul nu porneşte, iar pe display vezi cum apare şi dispare „N”, sugestie mai mult decât clară asupra poziţiei schimbătorului dacă vrei totuşi să te deplasezi. În stânga întâlnim „-” şi „+”, iar între ele un „M”, adică vitezele pot fi schimbate şi manual prin deplasarea manetei înainte, respectiv înapoi. Până să văd ce se întâmplă în modul manual am pus maneta cu toată încrederea pe „D” şi am luat-o din loc.

Clipele împotrivirii

N-a apucat să schimbe vreo viteză până am părăsit parcarea concesionarului Caremil Impex, dar cum m-am încadrat spre sensul giratoriu de la „Era” am simţit că maşina mi se cam împotriveşte. Mai târziu aveam să-mi explic acest soi de recul, probabil că apăsasem cam adânc pedala de acceleraţie pentru a reuşi o încadrare rapidă. Easy-R tocmai trecuse din viteza întâi în cea de-a doua şi am continuat să simt nişte întârzieri la fiecare treaptă schimbată, din ce în ce mai mici cu cât avansam spre a şasea. Cam la aceste întârzieri se face diferenţa între cutia robotizată Easy-R şi o cutie automată veritabilă. Dar dacă dau ceva ani înapoi chiar şi la maşini pretenţioase m-am confruntat cu senzaţii tare apropiate, deşi ele aveau cutii automate. La Sandero aveam o cutie robotizată, adică nu mai schimbam eu vitezele manual când călcam pedala de ambreiaj, ci în locul meu le schimba un calculator, iar el n-are nevoie de pedală ajutătoare. Ştie el însă în funcţie de mai mulţi factori cum să schimbe vitezele, în special ţinând cont de cum calci acceleraţia. Eu am călcat-o cam tare şi n-am avut nicio ezitare prin oraş. Am condus Sandero după bunul plac, iar la fiecare nouă deplasare reculul de care pomeneam începea să se estompeze. Cum spuneam, am cam exagerat cu călcatul acceleraţiei, iar distanţele de deplasare erau cam scurte. Mai mult, ploaia se oprise, căldura îşi reintra rapid în drepturi, iar climatizarea automată începea să fie solicitată. Consumul mediu afişat pe display trecuse de 8 litri la suta de kilometri, prea mult însă chiar şi pentru oraş, şi îmi era clar că nu maşina era vinovată.

Prieteni la cataramă

Dar dacă tot am amintit de display trebuie să trec repede în revistă cele mai importante dotările ale gamei Prestige, nivelul cel mai înalt de echipare pe care îl oferă Dacia. În primul rând trebuie menţionată a doua generaţie a sistemului Media Nav de pe consola centrală, cu tot ce ai nevoie pentru entertainment. Sunet de bună calitate chiar şi fără să umblu la setări, dimensiune generoasă a display-ului, un „touch” ireproşabil, navigaţie, bluetooth, USB, practic tot ce-ţi trebuie pentru reuşita unei călătorii.

Cum de a doua zi vremea a redevenit caniculară, climatizarea automată a fost solicitată din plin, iar ea a reacţionat fără cusur. Comanda geamurilor electrice a fost mutată pe portiere, iar cel din dreapta faţă poate fi comandat de pe portiera şoferului. Geamurile din spate pot fi acţionate şi cu butoanele rămase pe consola centrală şi mai menţionez că oglinzile laterale au semnalizatoare încorporate. Dacă îmi mai aduc aminte şi de alte dotări le voi preciza, dar ca să nu uit amintesc acum şi de sistemul Start-Stop cu care era dotată maşina, unul de la care nu mă aşteptam să fie atât de silenţios la pornire.

Dar eu eram hotărât să mă lămuresc în privinţa consumului. Am tratat pedala de acceleraţie cu mai multă blândeţe, iar Easy-R începea să schimbe vitezele fără un efect deosebit în habitaclu. Probabil că n-ai nevoie de mai mult de o săptămână să te familiarizezi complet cu cutia de viteze robotizată, eu deja mă înţelegeam mult mai bine cu ea chiar de a doua zi. Deşi climatizarea automată lucra de zor, consumul mediu începea să ajungă la cotele pe care le anticipam. Am lungit un pic şi deplasările, aşa că am lăsat consumul mediu la 6,5 l/100 km, dar cred că poate fi coborât sub 6 fără cine ştie ce efort.

Ziua concluziilor

Eu mă declaram mulţumit cu 6,5 la sută şi am constatat că Sandero avea aceeaşi lejeritate în exprimarea pe şosea cu care eram deja obişnuit. Ajungea repede la 90-100 km/h, Easy-R era deja în treapta a şasea, iar de acolo înainte maşina va rula după cum îi va comanda şoferul. Mai aveam ceva nelămuriri în rampe mai lungi, dar calculatorul cred că n-a lipsit de la orele de fizică în care era studiată deplasarea pe un plan înclinat, aşa că a împletit cu dibăcie treptele de viteză pentru un urcuş fără vreo sincopă.

Nu puteam însă să nu trec maneta schimbătorului în stânga, pe modul „manual”. Se poate apela la această variantă mai ales în primele ore cu maşina, atunci când nu vreţi ca vitezele să fie schimbate de calculator. Se elimină acea întârziere la schimbatul vitezelor, se păstrează avantajul că la oprire maşina este deja în treapta I gata de un nou demaraj, dar cine îşi va cumpăra un model cu Easy-R nu-l văd să folosească prea des modul „manual”. Nici nu ar avea de ce. În plus, cutia asta robotizată oferă o frână de motor eficientă, care mai ales iarna îşi va dovedi utilitatea.

Rezolvând încă de a doua zi nelămurirea legată de consumul mediu, joi am constatat că practic eram acomodat cu Easy-R şi mi-a întărit convingerea că Sandero merită mult mai multă atenţie şi că rămâne o variantă oricând de luat în calcul la achiziţionarea unei maşini din clasa mică. Dragoş GAŞPAR