Lovitură pentru românii care au făcut școala de șoferi. Ce spune Titi Aur

Dimensiune font:

| 11-11-2016 19:22

Măcelul din weekendul trecut de pe A2 ne-a demonstrat că nu știm ce este aceea o autostradă, nu știm cum să reacționăm pe timp de ceață pe cel mai sigur drum și căutăm mereu vinovați când uneori avem partea noastră de responsabilitate.

Ciudat sau nu, nici măcar în cadrul cursurilor de la școlile de șoferi nu ne spune nimeni nimic despre conducerea preventivă. Ne învață doar cum să pornim mașina, cum să o parcăm, cum să ne punem centura, dar despre cum trebuie să reacționăm în cazul unui accident... tăcere totală.

Titi Aur, pilot de raliuri și multiplu campion, a explicat pentru DC News că în România nici nu se poate vorbi de școli de șoferi, ci de "școli de luat permisul".

"La toate școlile de șoferi se învață acest lucru (n.r - cum să reacționăm în caz de tragedii pe șosele, cum să conducem preventiv etc). Doar că școli de șoferi sunt începând de la Austria încolo. În România sunt școli de luat permisul. Noi nu avem școli de șoferi. Școala de șoferi ar trebui să te învețe și aceste reguli de a supraviețui, de a te deplasa în siguranță. La școlile de luat permisul - care sunt în România - te învață să parchezi, să pornești de pe loc, îți spune unde este stopul și gata, dar când ești într-o situație limită... nimeni nu îți spune ce să faci. Vedeți? Eu v-am povestit tot în cinci minute. Ar trebui ca în cursul unei școli, instructorul să spună și acest lucru și multe alte lucruri care să te pună pe gânduri, să știi cum să faci și cum să reacționezi într-o situație specială. Cei din accidentul de pe autostradă nu știau povestea pe care v-am spus-o. Poți fi păcălit de iluzia că ești în siguranță.

Simți că nu se poate întâmpla nimic și uite că se poate, chiar pe autostradă! Vine acum povestea pe care ați mai auzit-o... nu avem autostrăzi și de aceea sunt accidente. Este parțial adevărat, dar dacă nu știm să circulăm pe autostrăzi, nu suntem instruiți, dacă nu știm ce lucruri se întâmplă acolo... uite că ajungem la tragedii pe cel mai sigur drum. Când vedem că e ceață și vedem că nu vedem... trebuie să adaptăm viteza la condițiile de mers! Intervine și acest aspect psihologic - efectul de turmă, când participantul la trafic de lângă tine îți dă încredere plus acel concept: sunt pe autrostradă, nu trece nimeni strada, nu am căruță, nu am tractor, nu sunt treceri de pieton... că de-asta viteza de 130 km/ este legală. Ok, nu mergem cu 130 km/h pe ceață, dar tot se merge mai tare decât pe drum național. Exemplul din weekend a demonstrat că nu se poate merge mai tare", a spus Titi Aur pentru .

Efectul de turmă

"Să explic ce înseamnă efect de turmă. Acest lucru înseamnă că eu circul cuminte și liniștit în condiții de siguranță pentru vizibilitatea pe care o am, să zicem ceață, și merg cu 70 km/h, apoi trece un șofer pe lângă mine cu viteza de 75 km/h. Atenție! Acest lucru se întâmplă cel mai des pe autostradă pentru că, pe șosea normală, dacă trece unul pe lângă mine, se cheamă depășire. În schimb, pe autostradă apare acel mers în paralel. Și atunci eu, cel de la volan, om liniștit, cuminte și responsabil, instinctiv gândesc că sunt puțin mai fraier, că eu merg prea încet, că probabil sunt prea prudent atât timp cât cel de lângă mine merge tare, se poate și mai tare. Și măresc și eu ritmul. Celui de lângă mine, odată ce eu măresc ritmul, îi transmit încrederea că se poate.

Și apoi vine un altul și tot așa și după 20-30 kilometri de mers pe autostradă, șoferii se împing unul pe altul, își dau încredere, considerând că viteza cu care se deplasează - care deja este mărită - de la 70 km/h, la 80 - 90 - 100 este sigură", ne-a explicat Titu Aur.

De cele mai multe ori pe autostradă nu se întâmplă nimic special, nu se oprește nimeni brusc. Când se întâmplă acel ceva, adică una sau două mașini opresc din diferite motive, începe tamponarea în lanț. Se întâmplă și în Italia, și Franța, și SUA tocmai pentru că apare acest efect de turmă. Cei de la volan se consideră în siguranță, dar ei, de fapt, sunt mult peste limita siguranței. Unul dintre participanții la accidentul de astăzi spunea: 'se putea merge cu 100 km/h'. Era doar o impresie a lui. Aici este greșeala în expresia 'se putea merge'. Nu se putea merge! Dacă se putea merge cu 100 km/h nu s-ar fi întâmplat ce s-a întâmplat. Senzația celor din coloanele respective era că se putea merge cu 100 km/h. De ce? Tocmai pentru că apare acea falsă încredere transmisă de la unul la altul și pentru faptul că sunt pe autostradă și, în principiu, nu vine nimic din față", a subliniat pilotul de raliuri.

Exercițiu pentru toți șoferii

"În fiecare moment, șoferii să-și pună problema: dacă mașina din fața mea se oprește brusc într-un zid, eu pot opri până acolo? Atenție! Aici este un aspect foarte special. Când merg pe vizibilitate bună, probabilitatea ca mașina din fața mea să se oprească brusc într-un zid nu prea există pentru că eu văd și în fața mașinii din fața mea. În schimb, pe ceață, se poate întâmpla acest lucru pentru că eu văd doar mașina din fața mea, nu văd ce se întâmplă dincolo de ea. În orice moment, mașina din fața mea se poate opri în ceva oprit pe șosea. În cazul de față, un accident sau o întâmplare de pe șosea. Și atunci eu trebuie să merg cu acea viteză cu care pot opri în cazul în care mașina din față pune frână brusc. În condiții de mers normal trebuie să merg la două secunde dinstanță față de mașina din fața mea. Pe condiții de ceață, de vizibilitate redusă, distanța față de mașina din față trebuie să fie mult mai mare. Doar că... așa nu ne convine. Distanță mai mare înseamnă că nu îl mai prindem pe șoferul din față. Și atunci începe lupta... să stăm cât mai aproape de cel din față, dar dacă șoferul din față oprește brusc? Acest lucru se întâmplă tuturor șoferilor din lume, dar șoferul din România care este și mai puțin pregătit, și mai puțin coștient, ajunge mai ușor în situații de acest fel", a adăugat Titi Aur.