„Am vrut un film în care să vorbesc despre relaţia dintre om şi sistem” VIDEO

  Un lungmetraj despre corupţia din România, despre provocări şi eşecuri, „De ce eu?” reuşeşte să fie, dincolo de povestea reală care l-a inspirat (şi de care se desparte adesea), un film care provoacă emoţie * „M-am gândit cum să redau o poveste dură, care m-a măcinat, cum să o fac inteligibilă şi pentru spectatorul din România, dar şi pentru cel din străinătate”, a mărturisit regizorul Tudor Giurgiu, la Iaşi

 „De ce eu” a fost văzut până în prezent de aproape 20.000 de spectatori în România, în sălile de cinema din weekend, în avanpremiere şi proiecţii speciale, precizează realizatorii filmului, aflaţi în această perioadă într-un amplu turneu prin ţară.

Thriller-ul politic, a cărui premieră mondială a avut loc la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, în secţiunea „Panorama”, a avut o proiecţie de gală şi la Casa Studenţilor din Iaşi, pe 1 martie, în prezenţa regizorului Tudor Giurgiu şi a actorilor Emilian Oprea, Mihai Constantin, Andreea Vasile, Alin Florea, Liviu Pintileasa şi Mihai Smarandache.

Publicul a fost prezent în număr mare, confirmând, încă o dată, că „De ce eu?” este unul dintre cele mai aşteptate filme ale momentului. Printre invitaţi s-au aflat şi spectatori... speciali - părinţi, prieteni şi profesori ai protagoniştilor, dat fiind că nu mai puţin de patru dintre actorii distribuiţi de Tudor Giurgiu în acest film au studiat actoria la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi. Emilian Oprea, cel care a jucat personajul Cristian Panait – debutând, astfel, memorabil în rol principal într-un lungmetraj -, a absolvit în 2001, la clasa profesorilor Cornelia Gheorghiu şi Emil Coşeru, ca şi Liviu Pintileasa, care alături de Alin Florea, joacă în trupa Teatrului „Maria Filotti” din Brăila. Mihai Smarandache, absolvent al Universităţii de Arte ieşene în 2005, este actor la Teatrul Odeon din Bucureşti.

„Multă lume ne întreabă cât e adevăr şi cât e ficţiune în acest film. Nu ne-am propus să facem o cronică documentară, o investigaţie. Este un film de ficţiune, care porneşte de la un caz dur, real. Canavaua poveştii este inspirată din realitate, am avut acces la toate sursele posibile, însă de la un moment dat am simţit nevoia să ficţionalizăm, după cum am decis să schimbăm unele detalii, prietena sa în realitate era avocată, nu jurnalistă, am schimbat numele personajelor... M-am gândit cum să redau o poveste dură, care m-a măcinat, cum să o fac inteligibilă şi pentru spectatorul din România, dar şi pentru cel din străinătate, şi mai ales pentru spectatorul român de 20 de ani”, a dezvăluit regizorul Tudor Giurgiu.

„De ce eu?” este inspirat de cazul real al procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis în 2002, la doar 29 de ani, în contextul anchetei asupra unui procuror din Oradea, Alexandru Lele, şi a presiunilor exercitate asupra sa. „Nu l-am cunoscut pe Panait, am citit despre cazul acesta în presă, mi-am selectat nişte articole de ziar, le-am păstrat atunci, în 2002, într-o mapă şi undeva târziu, prin 2007, când mă gândeam că vreau să fac un film nou, am vrut un film în care să vorbesc despre relaţia dintre om şi sistem, despre presiuni, eşecuri, compromisuri, vorbind poate şi despre perioada mea la Televiziunea Română între '95 şi '97. Am avut parte de o zecime, probabil, din cazul acesta şi undeva m-am regăsit şi m-am revoltat şi am vrut să spun”, afirmă Tudor Giurgiu.

Imagini video cu echipa „De ce eu?“, după proiecţia de la Iaşi

Regizorul a vorbit şi despre disputatul „amestec” al mărcilor de maşini în film, unele dintre ele lansate după anul în care se petrece acţiunea. „Ştiu că mulţi dintre dumneavoastră aţi remarcat şi Dacii Logan în cadru (primul model de Logan a fost lansat în 2004 – n.n.). Şi operatorul era disperat, dar nu aveam bani suficienţi pentru a bloca străzile, circulaţia în centru, iar eu cred că filmul tratează o cu totul altă problemă. Peste 30 de ani oamenii nu vor şti când s-a fabricat acel Logan. Prin urmare nu am nicio apăsare în acest sens. Cred că filmul în general are o cu totul altă misiune şi, dacă plecaţi cu un dram de emoţie, dacă v-a mişcat în vreun fel povestea aceasta şi vreţi să aflaţi mai multe despre ea, mi se pare mai important”.

La final, un spectator a remarcat că, la Iaşi, filmul a fost proiectat în imediata vecinătate a sediului Parchetului. Echipa „De ce eu?” a întârziat, preţ de câteva minute bune, la o sesiune foto cu noii fani. „Băiatul ăsta care joacă rolul procurorului Panait seamănă cu Grey”, se adresează o cinefilă grupului ei. „Da, dar băiatul ăsta chiar joacă într-un film, frate!”, i-au răspuns câteva voci, la unison.
Gina POPA

„Scena de la final s-a întâmplat cu totul altfel, în realitate. Da, am filmat pe terasa pe care s-a petrecut finalul, dar asta nu înseamnă că am vrut să redăm exact ceea ce s-a întâmplat. Această soluţie îmi aparţine, cred că cinema-ul are arme mult mai puternice decât reportajul de televiziune sau alte mijloace. Nu susţin că aşa a fost, pentru că eu ţin la emoţia în cinema, la lucrurile cu care spectatorul pleacă de la film. Poate se gândeşte în continuare la ele...” - Tudor Giurgiu, regizor, „De ce eu?”

FOTO: Corina Gologoţ

Citiţi şi:

Echipa filmului „De ce eu?” vine la Iaşi