„La Traviata”: Cel mai bun spectacol al anului

 Pentru montarea aceluiaşi titlu pe scena Operei Naţionale Române Iaşi, Beatrice Rancea a primit premiul pentru cel mai bun regizor, înmânat de reputatul Andrei Şerban, iar pentru debuturile din rolurile principale au fost răsplătiţi Lăcrămioara Hrubaru Roată şi Florin Guzgă.

 Cu subiectivităţile aferente unei ceremonii de o asemena factură, Gala Premiilor Operelor Naţionale de la Iaşi a adus în centrul atenţiei „performeri” ai teatrelor lirice din ţară cu statut de Operă Naţională. Excepţie a făcut, şi la această a II-a ediţie, Opera Naţională Bucureşti, ai cărei reprezentanţi nu şi-au exprimat dorinţa de a intra în competiţie, nominalizările juriului fiind făcute în urma propunerilor venite de la instituţiile de spectacol.

„Ideea organizării unui festival-concurs, care să confere premii Operelor Naţionale, este cu totul specială, inedită. Ediţia I a fost o mare surpriză, concretizarea ei făcându-se cu mult fast, în prezenţa unor nume mari. E o provocare pentru fiecare dintre Operele Naţionale şi instituţiile respective îşi doresc să câştige cât mai multe premii. În ţară, numărul producţiilor a mai scăzut, dar există realizări deosebite şi mulţi tineri s-au făcut remarcaţi. La Iaşi, sunt foarte mulţi cei care ar merita să ia premiul, chiar dacă şi nominalizarea este extrem de importantă”, a spus criticul muzical Anca Florea, căreia i s-au alăturat în juriu criticul muzical Costin Popa, ambii membri ai Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, Vivia Săndulescu, conf. univ. dr., critic şi istoric de dans, autor şi traducător, Luminiţa Arvunescu – muzicolog şi realizator la Radio România, şi Petre Sbârcea – dirijor, prof. univ. dr. Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

Prin prisma a diverse afinităţi cu Iaşul, numeroase personalităţi au răspuns invitaţiei Operei Naţionale Române Iaşi, organizatorul principal al acestui eveniment, alături de Primăria Iaşi, în cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei – FIE (II).

Opera ieşeană a acordat un premiu de excelenţă mezzosopranei Viorica Cortez, originară din Iaşi, a cărei personalitate a fost descrisă de reputatul pianist Dan Grigore: „Pe lângă faptul că are o voce a cărei forţă o aşază în galeria unor eroine antice şi a cărei sensibilitate şi mobilitate au făcut ca succesele ei să fie egale şi în belcanto, şi în oratoriu, şi în lied, şi în o mulţime de alte genuri, eu o admir pentru ceva în plus, pentru felul în care a ştiut să fie mereu ea însăşi, să rămână firească”.

Premiile pentru debut rămân la Iaşi
Soprana Lăcrămioara Hrubaru Roată a cucerit premiul pentru cel mai bun debut feminin, pentru rolul din „La Traviata”, care i-a fost înmânat de o glorie a scenei româneşti, Pompiliu Hărăşteanu, de la Bucureşti.
Cu un discurs alert, desprins parcă din multele festivaluri la care a participat în calitate de critic de film, Irina Margareta Nistor a prezentat premiul pentru cel mai bun debut masculin: „Exact cine voiam să câştige! Am să vă spun imediat şi de ce... Florin Guzgă... pentru că d-na Ella Urmă (soprana ieşeană – n.n.) spune că îl aşteaptă o carieră strălucită”. O importantă apreciere pentru tenorul ieşean absolvent de Teologie, devenit solist al Operei în 2013. Mulţumirile câştigătorului au venit tot ca dintr-un festival de film: „Soţiei mele, pe care o iubesc!”, dar şi Înalt Prea Sfinţiei Sale Teofan, „pentru dragostea părintească şi bunăvoiţă”, neuitând profesorii, dirijorii, regizorii, colegii şi, mai ales publicul.
De departe cel mai... aplaudat dintre oratori a fost Paul Brummell, viitorul ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, la Bucureşti. „Mandatul meu va începe în august, iar acum învăţ limba română la Iaşi, deci sunt un produs al sistemului educaţiei din Iaşi, un oraş studenţesc frumos şi prietenos”. Premiul prezentat de domnia sa, pentru cel mai bun spectacol de musical sau operetă, a plecat către Opera Naţională Română Timişoara, pentru „Silvia”, de Emmerich Kálmán.

„... O mare nedreptate adusă publicului şi artei”
La capitolul „cel mai tranşant discurs”, Andrei Şerban a abordat un subiect sensibil pentru instituţiile ieşene care „împart” edificiul atât de lăudat al Teatrului Naţional Vasile Alecsandri Iaşi: „Mă bucur că sunt în acest loc minunat, care este scena cea mai frumoasă din ţară, mă bucur că aici se întâmplă lucruri minunate, sunt nişte vibraţii ale artei care ne fac să iubim arta şi să aducem un suflu nou la operă”, şi-a început discursul Andrei Şerban, cel care a montat la Iaşi, în stagiunea 2012 – 2013, două spectacole despre care s-a vorbit mult în lumea muzicală românească şi nu numai – „Indiile Galante” şi „Troienele”. „În această instituţie este şi Teatrul, este şi Opera. Acest loc nu este proprietatea nimănui. Muza este proprietara. Aceste două instituţii, din păcate, sunt într-o relaţie de câine cu pisică. Ceea ce este o mare nedreptate adusă publicului şi artei. Dacă am o dorinţă este să donez acest premiu ideii de a face pace şi armonie între aceste instituţii, pentru că doar aşa va putea să răzbată. Trăim într-un moment din secolul XXI, în care categoriile nu mai sunt atât de stricte - ce este teatru, ce este muzică. Pentru că teatrul total este cel care implică muzica, mişcarea, vibraţiile din orchestră, toate fac ideea unui teatru total. Trebuie găsită o nouă modalitate de a uni aceste instituţii şi a face un gest cultural pe care îl aşteptăm cu toţii”.
Afirmaţiile sale au avut reverberaţii imediate, dat fiind că reprezentanţii Teatrului Naţional Iaşi nu au fost prezenţi la acest eveniment.