Cartea Lucrurilor Pierdute

    "Poveştile sunt altfel: prind viaţă când sunt povestite. Ele nu există cu adevărat în lumea noastră fără o voce care să le povestească sau o pereche de ochi mari care să le citească sub pătură cu o lanternă. Poveştile sunt ca seminţele din ciocul unei păsări, aşteptând să cadă pe pământ, sau ca notele unui cântec scris pe o hârtie, tânjind după un instrument care să le învie muzica. Ele dormitează, aşteptând ocazia să iasă la suprafaţă. Ele pot începe să se schimbe din momentul în care cineva începe să le citească. Ele pot încolţi în imaginaţia cititorului şi îl pot transforma. Poveştile vor să fie citite.(...) Au nevoie de acest lucru. Acesta este motivul pentru care se chinuie să iasă din lumea lor şi să intre în a noastră. Poveştile vor să le dăm viaţă."
    Trebuie spus din start că această carte nu este pentru copii. Chiar dacă vom găsi între paginile ei poveşti arhicunoscute, reinterpretate de multe ori în manieră ... goth, nu este o carte de poveşti propriu-zisă. Şi atunci, ce este? Este o carte despre viaţă, despre pierderea cuiva drag şi despre marile schimbări survenite în urma evenimentelor petrecute. Chiar dacă personajul principal este un băiat de doisprezece ani ce trebuie să facă faţă realităţii mult prea dure pentru el, oricare dintre noi a pierdut un părinte se va recunoaşte în acest personaj. Pentru că, indiferent de momentul când se întâmplă, pierzându-ţi un părinte vei sta în faţa vieţii stingher, ca un copil depăşit de situaţie. Ai crede că în urma acestui tragic moment viaţa ar trebui să se oprească cumva, pentru a-ţi da posibilitatea de a "procesa" informaţiile. Vom asista la deruta unui suflet ce vede că viaţa continuă să gonească, târându-l şi pe el, cu voie, sau fără voie. Şi atunci alege; alege evadarea într-o lume a cărţilor, a poveştilor care, după ce eşti atins de nefericire, nu mai "sună" aşa luminos ca atunci când ţi le citeşte mama înainte de culcare. Dacă David face alegerea bună sau rea, este rândul cititorului să descopere. Tot ce pot spune este că, această nouă şi diferită scriere a lui John Connolly mi-a pătruns în suflet mai adânc decât m-aş fi aşteptat, şi singurul meu regret este că nu mi-am alocat timpul necesar să o citesc până acum.
    "Cartea Lucrurilor Perdute" este o carte de suflet, o carte pe care o vei citi cu plăcere, o carte în care te vei regăsi şi o carte ce poate îţi va "îndulci" propriile pierderi. Pentru că atunci când viaţa îţi trânteşte o uşă în nas, există întotdeauna speranţa că-ţi va deschide alta.

Sursa: http://www.cartidecitit.ro/