Ce surprize vor avea vizitatorii, la Palatul Culturii din Iaşi

 
 După recepţia tehnică a lucrărilor de consolidare şi restaurare de la Palatul Culturii, care a avut loc la începutul lunii februarie, urmează o perioadă consacrată eventualelor remedieri, până pe 31 martie. Începând din luna aprilie, o parte dintre spaţii vor fi deschise publicului.

 Imaginea Palatului Culturii vorbeşte din nou lumii despre Iaşi. Eliberat de schele, după 7 ani, iluminat arhitectural şi, mai ales, înţesat de istorie, edificiul stârneşte curiozitatea tinerilor care nu l-au vizitat încă, dar şi celor care ar putea face o comparaţie între „înainte” şi „după” restaurare.

  „După cutremurele din 1940 şi 1977, Palatul a avut mai multe intervenţii de restaurare, care au adus modificări în structura de consolidare, dar mai ales în zonele de arhitectură artistică din interiorul clădirii. Astfel au fost turnate planşee de beton în locul planşeelor elastice din lemn. Totodată, splendida pictura din Sala «Coandă» şi bois-ciment-ul au fost acoperite cu câteva straturi de vopsea ieftină. În actuala restaurare, s-a încercat revenirea la aspectul iniţial al clădirii, folosindu-se însă materialele performante de astăzi”, afirmă Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi.

 

Sala „Henri Coandă” în 1990

O transformare spectaculoasă, dată tocmai de revenirea la aspectul original, va putea fi observată la Sala „Henri Coandă”, unde artiştii plastici au decapat manual straturile de vopsea, restaurând vechea pictură, care conferă preţiozitate acestei săli.

Sala „Henri Coandă” în 2016

„Bois-ciment”, un material brevetat de Henri Coandă, care imită lemnul de stejar, atât ca textură a fibrei lemnului, cât şi ca sunet, a constituit o provocare pentru restauratori şi nu numai. „Formula” acestuia a fost analizată şi determinată de specialişti de la Centrul de Conservare şi Restaurare din cadrul Palatului Culturii, de la Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iaşi, dar şi cu sprijinul unor profesori de la Facultatea de Fizica a Univeristăţii „Al.I. Cuza”. 

„Refacerea bois-ciment-ului a fost realizată, pe toată perioada acestei restaurări, de pictori şi sculptori din aceeaşi echipă care a lucrat şi la restaurarea elementelor artistice la Teatrul Naţional din Iaşi. Ei au decapat manual straturile de vopsea şi au restaurat bois-ciment-ul aducându-l la aspectul iniţial”, a mai spus directorul Complexului „Moldova”.

Citiţi şi: „Palatul Culturii a fost lucrarea vieţii lui I.D. Berindei” - dialog cu dr. Lăcrămioara Stratulat, directorul general al Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi

 Nu puţine sunt zonele din Palat care impresionează, în actuala restaurare, atât prin aspect, cât şi prin istoricul etapelor. Mozaicul din Holul de Onoare, operă de un deosebit rafinament artistic şi tehnic, este creaţia unor meşteri francezi, fiind considerat, în 1925, o realizare de vârf a epocii. „Această monumentală rozetă este o replică după un bestiarum gotic celebru, reprezentând grifoni, acvile bicefale, dragoni şi lei, realizat în anul 1260, descoperit la catedrala Abaţiei St. Pierres-sur-Dives din Franţa, în regiunea Basse Normandie”, se consemnează în istoricul Palatului Culturii. 

Păstrarea „imaginilor-martor” a constituit, de asemenea, unul dintre obiectivele urmărite pe parcursul acestei restaurări. Vizitatorii vor putea analiza, de pildă, transformările „florii de crin” din Sala Voievozilor: „Aceste imagini au fost lăsate intenţionat pentru a putea surprinde diferite etape de restaurare”, adaugă Lăcrămioara Stratulat.

Citiţi şi: S-au aprins luminile la Palatul Culturii din Iaşi!

Pentru că destinaţia iniţială a clădirii a fost cea de Palat de Justiţie şi Administrativ, Palatul Culturii va avea acum reprezentată şi o „sală cu juri”, în cadrul Muzeului de Istorie, aceasta fiind însă doar una dintre surprizele pe care publicul le va putea descoperi în clădirea-simbol a Iaşului.

Gina POPA

Lucrările pentru ridicarea Palatului au început în 1906 şi au fost finalizate în anul 1925. Construit în stil neogotic, edificiul a reprezentat una dintre ultimele expresii ale romantismului în arhitectura oficială, arhitectul I.D. Berindei fiind inspirat de stilul arhitectural al Palatului de Justiţie din Paris. 

Palatul Culturii în 1949

Clădirea a păstrat o parte din zidurile vechilor curţi domneşti, care au existat pe locul actualului Palat, fiind folosite ca fundaţie pentru noua clădire. Din 1955, clădirea a devenit sediu al celor patru mari muzee de importanţă naţională: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”.

Imagini din interiorul Palatului Culturii - GALERIE FOTO