Crescendo

    "Acum sunt înger păzitor.Toţi ştiu asta şi mai ştiu şi că am devenit astfel pentru că te-am salvat de la moarte. Acum, mult mai mulţi dintre ei au impresia că puteau să-şi înşele destinul. Fie salvând un om şi recăpătându-şi aripile, fie ucigându-şi nefilimul vasal şi transformându-şi trupul din înger căzut în om."
Cititorii vor descoperi în acest volum, continuare a cărţii "Îngerul nopţii", o atmosferă mult mai sumbră şi cenuşie ca în volumul anterior. Este adevărat că te aştepţi la mai multă lumină şi căldură de la o poveste populată de îngeri şi nefilimi. Bineînţeles că cei care au mai citit scrieri de acest gen au observat acest paradox, care contravine părerii generale despre îngeri. Îi vom descoperi mai lipsiţi de empatie şi mai răutăcioşi ca niciodată, desconsiderând complet viaţa umană. Ştiind că legendele povestesc despre îngerii căzuţi datorită iubirii pentru pământene, cititorului îi va fi destul de greu să-şi adapteze trăirile la atmosfera cărţii. Nora, Patch, Vee şi Marcie vor fi aceeaşi ca şi în volumul anterior, iar la aceştia se vor adăuga noi personaje, care vor contribui la savoarea şi tensiunea întregii acţiuni. Această acţiune propriu-zisă va fi secondată de frământările interioare ale Norei, care-şi va pune sub semnul întrebării nu numai afecţiunea ei pentru Patch, ci şi întreaga viaţă. Aceste pagini, cititorul le va filtra prin propriul suflet, iar trăirile Norei le va simţi parcă personal.
    Este o carte reuşită tocmai prin neliniştea pe care o transmite cu privire la conceptul de "înger păzitor", pentru că, dacă nici aşa omul nu se mai poate simţi în siguranţă, atunci speranţa,  ca şi "motor"al vieţii, va deveni din ce în ce mai firavă. Autoarea reuşeşte să redea în paginile acestei cărţi ceea ce simţim mulţi dintre noi câteodată: faptul că omul este o "grăunţă" relativ insignifiantă, antrenată într-un univers pe care nici nu-l cunoaşte pe deplin, şi pe care nici nu-l va înţelege vreodată. Dar, totuşi, acea firavă "fâşiuţă" de speranţă, reprezentată de zbuciumata iubire dintre Nora şi îngerul ei, Patch, va reuşi să lumineze un întuneric deplin, astfel că vom găsi şi puţinul optimism de care aveam nevoie, optimism susţinut cu mare succes, pe parcursul întregii cărţi, de către Vee, atât de volubilă şi solară, încât este imposibil să nu devină preferata cititorului. Cum până în final vom descoperi că Nora are încă multe de aflat despre viaţa şi despre familia ei, acţiunea rămâne deschisă şi sperăm că rezolvarea multor dileme îşi va găsi locul în viitorul volum care va apărea, "Tăcere".

Sursa: http://www.cartidecitit.ro/