Exploratorul Dimitrie Ghika-Comăneşti

 Se numără printre călătorii şi exploratorii români din a doua jumătate a secolului al XlX-lea, care au adus o contribuţie importantă la cunoaşterea Terrei. Descendent din familia Ghika ce a dat Moldovei nu mai puţin de şase domnitori, prinţul Dimitrie Ghika-Comăneşti s-a născut la Iaşi, pe 25 ianuarie 1840, fiind frate geamăn cu Eugen Ghika (1840 - 1914), voluntar (1861 - 1863) în armata lui Abraham Lincoln.

Socotit unul dintre fruntaşii cinegeticii româneşti din veacul trecut, Dimitrie Ghika-Comăneşti a organizat şi condus în perioada octombrie 1895 - februarie 1896 o expediţie africană care, pe lângă scopuri cinegetice, şi-a propus explorarea unor zone necercetate din aşa-numitul Corn oriental al Africii, regiune cuprinsă astăzi în teritoriul Somaliei şi Etiopiei. Însoţit de fiul său Nicolae, ce-şi desăvârşise studiile la Paris, a pornit din Berbera la 22 octombrie 1895 în fruntea unei mari caravane de 57 de vânători, călăuze şi conducători de cămile, reuşind ca la 1 ianuarie 1896 să depăşească limita sudică a expediţiei Hoyos în Ţara Somalilor.

Din cauza dificultăţilor deosebite, expediţia Dimitrie Ghika-Comăneşti s-a oprit în mijlocul unei regiuni sălbatice situată la 5 grade latitudine nordică, pentru a reveni la Berbera, pe un alt itinerar, la 22 februarie 1896. Expediţia întreprinsă de cei doi Ghika, tatăl şi fiul, a fost povestită într-o carte scrisă în limba franceză de Nicolae Ghika-Comăneşti, care poartă titlul „Cinci luni în Ţara Somalilor” (1896) şi într-o alta, intitulată „O călătorie în Africa”, scrisă de Dimitrie Ghika-Comăneşti, publicată în limba română, apărută tot în 1896.

În afară de contribuţia pe care a avut-o această expediţie la cunoaşterea etnografică a Somaliei, ei au descris din punct de vedere geografic teritoriul african străbătut, puţin cunoscut în acea vreme. Printre rezultatele cinegetice ale expediţiei se menţionează: 15 gazele, 46 antilope, 8 porci sălbatici, 4 lei, 5 elefanţi, 2 pantere, 4 crocodili, 7 rinoceri, 7 hiene, 15 zebre, 4 antilope de apă şi o girafă. Multe dintre aceste trofee, împăiate de reputatul naturalist englez R. Ward, au fost donate Muzeului de Ştiinţe naturale din Bucureşti, unde pot fi văzute şi astăzi.

Activitatea ştiinţifică a exploratorilor români este concretizată în observaţii şi informaţii de interes istorico-etnografic, într-un raport întocmit apoi de savanţii G. Schweinfurth şi G. Volkens care au studiat şi clasificat plantele colecţionate (52 de specii), înregistrând descoperirea a 16 plante necunoscute, cărora botaniştii germani le-au dat denumiri româneşti (Justiţia Romaniae, Sporobulos Ghikae, Crotolaria Co-manestiana etc.). Datorită importantelor rezultate ale acestei expediţii, numeroase instituţii ştiinţifice din Europa l-au aşezat pe Dimitrie Ghika-Comăneşti alături de marii exploratori ai timpului.

Sursa foto: wikipedia.org