In Memoriam Emil Gârleanu
Dimensiune font:
Cunoscutul prozator s-a născut la Iaşi, pe 5 ianuarie 1878 * Emil Gârleanu afost unul dintre fondatorii Societăţii Scriitorilor Români, structură pe care a şi condus-o
Ieri s-au împlinit 140 de ani de la naşterea prozatorului Emil Gârleanu, care a venit pe lume la Iaşi. În 1889 a început studiile liceale în oraşul natal, însă după primele trei clase s-a retras pentru a se înscrie la Şcoala Fiilor de Militari, tot la Iaşi. La scurt timp, a devenit elevul Şcolii de Ofiţeri de Infanterie, iar în 1898 a primit gradul de sublocotenent de infanterie în Regimentul 13 „Ştefan cel Mare”. În 1900, s-a înscris la Facultatea de Litere a universităţii ieşene, dar nu a urmat cursurile.
Activitate publicistică bogată
Adept al mişcării sămănătoriste, a debutat literar în revista ieşeană „Arhiva” (1900), cu poezia „Iubitei” şi cu schiţa „Dragul mamei”, semnate cu pseudonimul Emilgar. A devenit redactor la revista sămănătoristă „Făt-Frumos” (pe care a editat-o în colaborare, 1904-1905), a mai colaborat la reviste ca „Luceafărul”, „Albina”, „Neamul românesc”, „Convorbiri literare”, „Convorbiri critice”, semnând şi cu pseudonime. A debutat editorial cu volumul „Bătrânii. Schiţe din viaţa boierilor moldoveni” (1905), urmat de „Nucul lui Odobac” (1910), „Cea dintâi durere” (1907), „1877 - schiţe de război” (1908).
Cea mai cunoscută operă a lui Emil Gârleanu o reprezintă poemele în proză naturiste, pline de lirism, duioşie şi ironie blândă, cuprinse în volumul „Din lumea celor cari nu cuvântă” (1910), în care sunt descrise întâmplări alegorice din viaţa gâzelor, păsărilor, animalelor sau plantelor.
Alături de poeţii Cincinat Pavelescu (care va deveni primul preşedinte al noii Societăţi, 1908-1909), Ştefan Octavian Iosif şi Dimitrie Anghel, în aprilie 1908 a pus bazele Societăţii Scriitorilor Români. La primul congres, din 3 septembrie 1909, a fost ales secretar al Societăţii Scriitorilor Români, alături de Mihail Sadoveanu (preşedinte) şi de D. Anghel (vicepreşedinte). Între anii 1911 şi 1912, a fost preşedintele structurii.
Ca director al Teatrului Naţional din Craiova (1911-1914), a contribuit semnificativ şi la realizarea filmului „Cetatea Neamţului” (1913), ale cărui scenariu şi regie le-a semnat. A îngrijit ediţii de popularizare din opera lui Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Creangă, Mihail Kogălniceanu sau Costache Negri. S-a remarcat şi prin traduceri din Maupassant, Alphonse Daudet. Maria POINESCU
S-a stins din viaţă la numai 36 de ani, la 2 iulie 1914, la Bucureşti.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau