Mânăstirea cisterciană Cârţa, primul edificiu gotic de pe teritoriul României (I)
Dimensiune font:
În ţara Făgăraşului, în vecinătatea localităţilor Cârţa şi Cârţişoara, se află ruinele abaţiei cisterciene de la Cârţa, cea mai estică abaţie a acestui ordin şi unul dintre cele mai importante monumente arhitectonice din România, punctul de început al arhitecturii gotice la noi.
Ordinul cistercian a fost înfiinţat de abatele Benedict Robert de Molesme, în anul 1098, în Burgundia, la Cistercium ( fr. Cîteaux). Nucleul ordinului l-au constituit călugării mânăstirii benedictine din Cîteaux, care s-au decis să respecte cu cea mai mare stricteţe regula Sfântului Benedict, scrisă în secolul al VI-lea. Numele ordinului provine de la denumirea latină a localităţii Cîteaux (Cistercium). Larga răspândire a cistercienilor a început sub conducerea Sfântului Bernard de Clairvaux (1090-1153). Cistercienii au răspândit un stil arhitectonic simplu şi sobru, inspirat din formele romanicului matur, în contrast cu programul arhitectural difuzat de benedictinii de la Cluny, mult mai elaborat.
Pe teritoriul de astăzi al României au funcţionat două mânăstiri cisterciene: una la Igriş, în judeţul Timiş şi alta la Cârţa, în judeţul Sibiu. Mânăstirea Igriş a fost fondată în anul 1179, de Ana de Châtillon, prima soţie a regelui Béla al III-lea al Ungariei, originară din Franţa. Mânăstirea Igriş a fost întemeiată ca abaţie-filie a mânăstirii călugărilor cistercieni de la Pontigny, fiind locuită iniţial de călugări veniţi tot din Franţa. La Igriş s-au pus bazele primei biblioteci cunoscute pe teritoriul României. Din nefericire, mânăstirea a fost distrusă în timpul marii invazii mongole din 1241, şi nu a mai fost refăcută.
Mânăstirea Cârţa (lat.: monasterium beatae Mariae virginis in Candelis de Kerch) a fost înfiinţată de călugări de la Igriş, ca filie a celei de la Igriş. Data fondării ei nu este cunoscută cu exactitate, dar se ştie că a fost fondată de către regele Andrei al II-lea al Ungariei, între 29 mai 1205 şi 14 septembrie 1206, când este atestat documentar primul abate cistercian la Cârţa.
Primele clădiri ale mânăstirii au fost ridicate, potrivit cutumelor ordinului cistercian, din materiale perisabile, mai mult ca sigur din lemn. Câţiva ani mai târziu, probabil între 1210 şi 1215, în imediata vecinătate a clădirilor provizorii din lemn a fost construită o capelă din piatră, aşa-numitul oratoriu. Fundaţiile acestei capele, cu dimensiuni reduse (circa 8-10 m) şi ziduri masive, au fost scoase la lumină în primăvara anului 1927, prin cercetările arheologice întreprinse de istoricul de artă şi arheologul sas Victor Roth. Prezenţa lor a fost confirmată de cercetările arheologice din anii 1983-1985. Între meşterii care au lucrat atunci la Cârţa se numără şi un anumit Andrei Pietrarul (Andreas Lapicida), al cărui nume se mai poate încă citi pe un capitel.
Va urma...
Dr. iur. Maria Mihaela Stan
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau