Motivele care transformă cămaşa tradiţională veche în piese de muzeu FOTO

 În perioada 24 februarie – 23 martie, la Palatul Culturii vor fi expuse 40 de replici ale cămăşilor vechi prezente în muzee din străinătate. 33 de femei pasionate de cusut şi de tradiţie au lucrat ii cu modele vechi de peste 100 de ani.

Cămaşa veche tradiţională românească este cu adevărat preţuită peste hotarele ţării şi bine conservată, deşi există şi în România colecţii valoroase de ii vechi, printre care colecţia Brătianu Cantacuzino. Palatul Culturii va găzdui, în perioada 24 februarie – 23 martie, colecţia „Ia aidoma”, formată din 40 de replici ale unor cămăşi extrem de vechi aflate în muzee precum Metropolitan Museum (New York), Muzeul de Textile (Canada), Muzeul Etnografic (Geneva), Muzeul de Textile (Lyon), Muzeul Horniman (Marea Britanie), Muzeul de Etnografie (Sankt Petersburg), dar şi în colecţii private.

„Expoziţia este rodul muncii Ioanei Corduneanu, care încetul cu încetul a învăţat foarte multe doamne să coase şi să conştientizeze diferenţa dintre o ie autentică şi o cămaşă mai nouă, care nu se înscrie în tradiţie şi nu are toate elementele care definesc o ie foarte veche”, a declarat Sebastian Paic, preşedintele Asociaţiei pentru Cultură Tradiţională „Zestrea” din Cluj, pentru ziarul „Evenimentul Regional al Moldovei”. Majoritatea cămăşilor sunt făcute înainte de anul 1900, niciuna nu este mai nouă de perioada interbelică şi au ajuns în muzee prin donaţii şi achiziţii.

„Pe lângă model, au respectat toate elementele: pânza, materialele cu care s-a cusut, fir metalic, paiete, mărgele, elementele de croi, pentru că toate lucrurile astea definesc o ie. Au revenit la viaţă 40 de astfel de cămăşi, toate extraordinare”, a adăugat Sebastian Paic.

Povestea cămăşilor „aidoma”

„Cunoaştem cămaşa românească după ceea ce am moştenit de la bunici ori am văzut în muzeele noastre”, spune Ioana Corduneanu, cea care a demarat proiectul iilor înstrăinate. Aceasta precizează că i s-a părut important „să nu uităm faptul că ea este apreciată şi recunoscută la nivel mondial. Aceste mari muzee ale lumii au în colecţiile lor o grămadă de cămăşi româneşti foarte valoroase. Am vrut să facem posibil românilor să vadă aceste cămăşi, dat fiind faptul că nu sunt în colecţiile permanente, ci sunt în depozite... sunt foarte bine păstrate, dar sunt ascunse, pentru că este greu să fie restaurate”.

Foto: Ioana Corduneanu, iniţiatorul proiectului

Conform spuselor Ioanei Corduneanu, după prima expoziţie internaţională de textile care a fost în Viena la sfârşit de secol XIX, broderia românească a fost apreciată de specialişti din mai multe motive: o dată i-a impresionat armonia cromatică, care era şi diferită faţă de a celor din jur, felul în care româncele combinau nuanţele, fiind la vremea aceea foarte multe nuanţe vegetale obţinute prin boirea pe care o făceau acasă; fineţea execuţiei pe care ei nu o înţelegeau exact, şi, nu în ultimul rând, compoziţia cămăşii, care are o structură clară, fără ca ornamentele să fie aruncate. „Cămaşa are o anumită ordine, există umerii marcaţi prin altiţe, apoi este încreţul şi la vale curg râuri. Totul are o logică, un sens şi un echilibru, este frumoasă şi de aproape şi de departe şi avantajează silueta”, adaugă Ioana Corduneanu pentru cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”.

Ioana este iniţiatoarea proiectului „Semne cusute” şi mărturiseşte că ideea de a coase replici ale iilor din muzeele lumii nu a pornit aşa, ci din căutări de fotografii realizate bine, pentru a fi mai facil cusutul cămăşilor. „Noi căutam fotografii foarte bune cu cămăşi extraordinare şi atunci am realizat că muzeele noastre din ţară nu au popularizat astfel de imagini şi asta se întâmpla prin 2012-2013. Am observat ce comori au ei acolo şi atunci aveam senzaţia că le apreciază mai mult decât noi”, a declarat aceasta.

Planurile celor 33 de doamne care au reuşit să reproducă modele ale cămăşilor vechi aflate în muzeele lumii nu se opresc aici, ci îşi doresc să facă o comparaţie între iile cusute acum şi cele foarte vechi. „Ne-am dorit, ca un vis, să mergem cu această expoziţie să putem compara replicile pe care le-am cusut cu originalele. Adică să mergem şi la Geneva şi la Lyon, prin toate muzeele de la care am luat modele”, mărturiseşte Ioana Corduneanu, care a precizat că fiecare expoziţie ce va urma va fi diferită, întrucât încă se coase şi încă se lucrează la cămăşi. Tot aceasta a adăugat că după toate expoziţiile, cămăşile vor fi luate de fiecare doamnă care le-a lucrat şi vor fi purtate, „nu vor fi stabilite într-o expoziţie la un muzeu”.

Larisa LAZĂR