Rănile deschise ale istoriei Neamţului

 

 

Judeţul Neamţ încă are o listă neagră a monumentelor istorice de patrimoniu naţional care se află în stare avansată de degradare. Printre altele, este vorba despre Mănăstirea Bisericani (lăcaşul de cult din incinta Spitalului de Pneumoftiziologie din Bisericani), Palatul Cnejilor de la Ceahlău şi chiar Cetatea Neamţului, care în urmă cu câţiva ani a suferit lucrări de reabilitare, dar nu s-au respectat standardele de intervenţie la un obiectiv de patrimoniu, clasa A.

Mănăstirea Bisericani a fost construită în secolul XVII de domnitorul Ștefăniţă-Vodă şi s-a degradat pe parcursul trecerii anilor. „Nu este un proiect pierdut în totalitate. Feţele bisericeşti au depus un proiect de finanţare prin Compania Naţională de Investiţii. S-au obţinut bani pentru consolidarea malului şi nu va dura mult până la începerea lucrărilor”, a spus Roxana Josanu, şeful Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Naţional Neamţ. Problema cea mai spinoasă rămâne chiar biserica, la care un perete deja s-a surpat, infiltraţiile şi acoperişul prin care plouă sau ninge reprezentând alte probleme majore. Lăcaşul de cult, aflat în incinta Spitalului de Pneumoftiziologie Bisericani, a devenit un adevărat pericol pentru pacienţi şi cadrele medicale şi asta din cauza fisurării pereţilor. Specialiştii Direcţiei pentru Cultură susţin că s-a ajuns la asta din cauza instabilităţii unui mal de pământ, fundaţia fiind afectată.

Cetatea Neamţului plânge

Fortificaţia făcea parte din sistemul de apărare construit în Moldova la sfârşitul secolului al XIV-lea, împotriva otomanilor. În perioada 2007-2009, Cetatea Neamţ a fost reabilitată cu fonduri europene, prin programul Phare 2004-2006 - Coeziune Economică şi Socială, la care s-au adăugat fonduri alocate de Consiliul Judeţean Neamţ, în parteneriat cu Consiliul Local Târgu Neamţ. Facturile totale au ajuns la 2,8 milioane de euro. „Cea mai mare problemă este umezeala şi infiltraţiile care se produc periodic şi afectează structura şi instalaţiile electrice. După ce s-au terminat lucrările de reabilitare şi restaurare a apărut efectul de seră. Trebuie rezolvată repede această problemă, dar şi etanşeizarea părţii de deasupra şi eliminarea umezelii din ziduri. Apa a pătruns până la jumătatea zidăriei, iar zidurile sunt foarte groase. Apa acum reuşeşte să distrugă ce nu au reuşit să distrugă vremurile. Până acum s-a făcut un studiu de fezabilitate, la noi nu a ajuns. Costurile vor fi enorme. Când ajungi să repari ceva ce s-a făcut prost, costurile sunt mult mai mari decât dacă faci bine de la început. Cam asta s-a întâmplat la Cetatea Neamţului. M-am întâlnit şi cu constructorul şi mi s-a spus că «Noi am vrut ca materialele folosite să fie de cea mai bună calitate, însă ne-am ciocnit de dorinţa celor de la Consiliul Judeţean Neamţ de a reduce costurile şi să mergem pe varianta care s-a aplicat până la urmă»”, a explicat Roxana Josanu. Cetatea a fost construită la sfâr­şitul secolului al XIV-lea de Petru I şi fortificată în secolul al XV-lea de Ştefan cel Mare.

Monument lăsat în paragină de proprietar

Cazinoul din Bălţăteşti reprezintă o altă filă tristă din istorie. Acum este într-o stare avansată de degradare, clădirea a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea, pe două nivele şi acoperiş în patru ape. „Clădirea a fost retrocedată, proprietara este în Israel. A fost amendată de vreo 4 ori. Doamna vrea ca statul român să îi reabiliteze clădirea, chiar dacă dumneaei este proprietară. Nici nu o vinde, dar nici nu încearcă să salveze monumentul. Aceasta este o situaţie des întâlnită. Moştenitorii se luptă ani de zile în instanţă pentru a recupera bunurile şi după aceea uită sau aşteaptă ca autorităţile să facă reparaţii”, a mai precizat Roxana Josanu.

Palatul Cnejilor, între poveste şi realitate cruntă

Oamenii locului spun că istoria Palatului Cnejilor include şi un blestem, al călugărilor alungaţi în urmă cu vreo 200 de ani. Palatul Cnejilor a fost ridicat în secolele XVII-XVIII, de boierii din familia Cantacuzino şi ţinea de ansamblul Schitului Hangu, laolaltă cu biserica şi zidul de incintă, care datează din 1676. Acum, totul este o ruină. Ziduri acoperite de vegetaţie vară, iar iarna, totul este acoperit de zăpadă, de greu îţi dai seama că acolo, cândva, s-a scris istorie. „E bine măcar că s-a clarificat situaţia juridică, pentru că nu se ştia proprietarul. Până la urmă autorităţile publice locale şi-au asumat răspunderea pentru acest obiectiv şi vor să depună proiect pe fond

uri europene pentru reabilitarea acestuia”, a explicat Roxana Josanu.

Pe lista neagră a nepăsării sunt şi alte monumente. Multe dintre acestea au fost câştigate în instanţa de moştenitori, după care au fost lăsate de izbelişte. Vremurile, localnicii şi indiferenţa sunt principalele ingrediente ale distrugerii unor file de istorie, a noastră a nemţenilor, dar şi a românilor.

Gianina Buftea

 

„Cam asta s-a întâmplat la Cetatea Neamţului -- m-am întâlnit şi cu constructorul şi mi s-a spus că «Noi am vrut ca materialele folosite să fie de cea mai bună calitate, însă ne-am ciocnit de dorinţa celor de la Consiliul Judeţean Neamţ de a reduce costurile şi să mergem pe varianta care s-a aplicat până la urmă»”, Roxana Josanu, şeful Direcţiei pentru Cultură