Spectator în cea de-a treia zi „Theaterstock”

 

 Festivalul Internaţional de Artele Spectacolului „Theaterstock” Bacău a început pe 1 august şi va continua până la mijlocul lunii. Atmosfera oraşului s-a animat încă din primele zile ale reuniunii, când primii artişti din cei aproximativ 1600 aşteptaţi în oraşul lui Bacovia au început să sosească. Spectacolele redau poveştii din spaţii diferite, în viziunea unor creatori din nu mai puţin de 15 ţări. Pentru cei care iubesc teatrul este o adevărată provocare să ajungă de la un spaţiu de joc la altul, să vadă cât mai multe dintre reprezentaţiile înscrise pe afiş.

În Sala Mare a Teatrului „Bacovia”, se joacă un spectacol de teatru-dans, o producţie UNATC Bucureşti, cu Andrea Gavriliu, Ştefan Lupu, Gabriel Costin: „Zic Zac”. Cu greu, găsesc în sală un loc. În picioare. „Ţi-e frică de început! Ţi-e frică de sfârşit! Ţi-e frică de frică”... O privire aruncată în sală îmi dezvăluie în întuneric profiluri fascinate de o descoperire aparent atât de simplă. Ne-am dori cu toţii, parcă, să putem dansa, să scăpăm de senzaţia că ne este... frică de frică. Dansatorii actori sunt chemaţi de câteva ori la aplauze şi de fiecare dată vin mai emoţionaţi. Ne bucurăm unii de bucuria altora, împărţim zâmbetele „pe din două”, punem deoparte cuvântul „emoţie”.

Acum, că dansul contemporan ne-a făcut să ne recunoaştem până şi ultima frică, parcă ieşim din sală mai optimişti. În fond, am intrat în Teatru călcând pe norişori albi, pufoşi. Da, au îmbrăcat în nişte norişori albi, pe fundal bleu ciel, pardoseala din holul Teatrului „Bacovia”. Nu e rău, dar nu ascund că m-am gândit, aşa, într-o doară, că trebuie să ai mult curaj să faci o astfel de schimbare într-un teatru, alegând dintre toate modelele de autocolant, unul cu nori albi, pufoşi! Punem deoparte cuvântul „curaj”!

Şi pentru că tot am ajuns la curaj, mai târziu aveam să o vedem pe actriţa Anca Sigartău – director al Teatrului „Bacovia” din aprilie 2015 – jucând alături de Mihai Bisericanu, Sandu Mihai Gruia şi Trio „Mozaic”, într-un concert-spectacol: „Povestea soldatului”, de Igor Stravinsky. Atmosferă superbă, cu spectatori aşezaţi turceşte pe aleile din Piaţa Catedralei Ortodoxe! Nu sunt puţine spectacolele în care joacă Anca Sigartău, ceea ce este interesant din „fotoliul” de spectator, dar de-a dreptul terifiant pentru cine cunoaşte chestiuni „de bucătărie” ale unui festival de o asemenea amploare!

Festivalul de teatru "Theaterstock" - Bacau - GALERIE FOTO

Ne întoarcem la Teatrul „Bacovia”, la Sala Studio, pentru „Blackbird”. Constantin Cojocaru şi Florina Gleznea se duelează în replici, gesturi şi respiraţii bine strunite, măsurate cu precizie de ceasornicar, într-un spectacol care se aşază „ca untul pe pâine”, în decorul de culoarea dulceţii de vişine care căptuşeşte sala. Auzisem despre Constantin Cojocaru că e un super actor şi că actriţele visează să joace alături de el. Spectator să fii, şi tot nu-i puţin lucru! Dincolo de carisma sa fabuloasă, Constantin Cojocaru are şi talentul de a-ţi „prinde privirea” în sală, de parcă ar cuprinde-o cu amândouă mâinile, şi nu o eliberează până nu eşti convins că joacă numai şi numai pentru tine. Un avantaj al sălii studio, fără doare şi poate, de care mulţi au uitat! Punem deoparte „Constantin Cojocaru”. De văzut şi de revăzut!

La Teatrul de Vară, trupa de la „Jean Bart” (Tulcea) se pregăteşte pentru o nebunie de spectacol: „O zi din viaţa la nişte oameni”. Joacă aşa: trag cortina şi aşteaptă spectatorii lângă ei, pe scenă. Dacă tot suntem toţi din aceeaşi poveste, de ce nu?!... Toate locurile, vreo 50, sunt ocupate. Directorul Teatrului „Jean Bart”, Ionuţ Ştefan, are o mână imobilizată, după o intervenţie chirurgicală, dar asta nu îl împiedică să alerge între scenă şi cabine. Ne prezentăm în cele din urmă, în culise, în timp ce unul dintre actori se pregăteşte să urce pe scenă cu o butelie şi trei roţi de caşcaval - butaforie ce îmi aminteşte de Nicu Alifantis şi „Astăzi iar, la telejurnal...”. Povestim despre Teatrul din Tulcea, despre regizorul Ion Sapdaru de la Iaşi, care a montat recent acolo, despre spectacolul acesta, care abia a avut premiera şi a avut cronici bune, despre „Theaterstock”, unde parcă toată lumea se cunoaşte cu toată lumea. Punem deoparte „O zi din viaţa la nişte oameni”.

Artişti şi spectatori, cu toţii punem deoparte „Theaterstock” Bacău, 1 -16 august 2015. Lângă curaj, emoţie, artă, privire, zâmbet, stare, frumos şi un pic de „mai bine”.
Gina POPA

Citiţi şi: „Focus Hausvater” la „Theaterstock” Bacău