„Cruciadă imobiliară” la Agapia

* zeci de familii din comuna nemţeană Agapia riscă să fie evacuate din propriile case în urma unor acţiuni în instanţă înaintate de Mănăstirea Agapia * scandalul funciar din comuna Agapia a ajuns pe rolul a cel puţin 30 de instanţe din ţară, precum şi în atenţia premierului Victor Ponta

Sătenii din Agapia sunt martorii involuntari ai unei „cruciade imobiliare” demarate de Mănăstirea Agapia. În ultimii şapte ani, lăcaşul de cult a promovat zeci de acţiuni în instanţă pentru a-şi mări averea imobiliară, cel puţin 46 de familii fiind în pericol de a-şi pierde casele întrucât mănăstirea susţine că terenul de sub proprietăţile acestora îi aparţine.

O hotărâre judecătorească din 2002 a băgat spaima în localnici

În luna octombrie 2002, Judecătoria Tîrgu Neamţ a emis o decizie prin care a dat în proprietatea Mănăstirii Agapia o suprafaţă de 49 hectare. Abia doi ani mai târziu, instituţia bisericească angajează o firmă, Topoprest SRL, pentru a efectua şi măsurătorile aferente, în condiţiile în care decizia judecătorilor nemţeni a rămas definitivă pentru că nimeni nu a atacat-o la o instanţă superioară. „Suprafaţa totală de teren rezultată în urma măsurătorilor pentru mănăstirea Agapia este de 232.344 mp. Au rezultat în minus faţă de sentinţa civilă 257.656 mp reprezentând drum judeţean, drum comunal, pârâul Agapia, titluri de proprietate eliberate, contracte de vânzare-cumpărare emise şi fond forestier”, se arată în memoriul tehnic întocmit în aprilie 2004. Sătenii din Agapia susţin că au aflat de decizia din 2002 abia în anul 2007, după ce unii dintre aceştia au vrut să aducă îmbunătăţiri spaţiului locativ şi au solicitat în acest sens diverse acte de autorizare de la primărie. „Eu m-am dus să cer un certificat de urbanism pentru a repara acoperişul la casă. Am aflat că terenul de sub locuinţa mea îl revendică mănăstirea şi, mai mult, există şi hotărâre judecătorească”, a declarat Cristian Rînja, inginer constructor ieşit la pensie, unul dintre sătenii afectaţi de „cruciada” Agapiei.

Un alt sătean a vrut să-şi facă o parcare şi s-a lovit de acelaşi răspuns de la primărie. „Oamenii din zonă nu au ştiut de acţiunea din 2002, nu a făcut nimeni recurs, iar decizia a rămas definitivă”, a mai spus Rînja.

Guvernul dă dreptate proprietarilor de teren

Pentru a contracara acţiunile făcute de Mănăstirea Agapia, prin care aceasta cere anularea titlurilor de proprietate, localnicii s-au unit într-o organizaţie neguvernamentală, „Agapia 2002”. Asociaţia a făcut un memoriu inclusiv către primul-ministru Victor Ponta, care a redirecţionat petiţia la Instituţia Prefectului Judeţului Neamţ. „Referitor la acţiunile în instanţă promovate de către Mănăstirea Agapia faţă de persoanele fizice care au titluri de proprietate eliberate pe diferite suprafeţe de teren, Comisia judeţeană Neamţ a formulat întâmpinări prin care a solicitat instanţelor de judecată respingerea acţiunilor promovate, având în vedere faptul că titlurile de proprietate criticate au fost eliberate cu respectarea strictă a legislaţiei de fond funciar aflată în vigoare la data emiterii acestora”, se arată în răspunsul oferit de reprezentantul Guvernului în teritoriu, în mai 2013, către „Agapia 2002”.

Sătenii invocă documente încă de pe vremea lui Cuza Vodă

Cristian Rînja afirmă că surse istorice şi documente oficiale din ultimii 154 de ani dau dreptate sătenilor pe numele cărora au fost emise titlurile de proprietate. Rînja, care deţine o locuinţă cu trei camere şi un teren aferent de 3.130 mp, a deschis o acţiune în anul 2010 prin care a cerut instanţei să decidă ce documente validează cadrul juridic al terenului. „Într-un decret-lege publicat în Buletinul Oficial al Moldovei, nr. 47 din 11 iunie 1859, proprietăţile mănăstirii au intrat în posesia şi administrarea statului, rezervându-se pentru mănăstire atâta avere cât era necesar pentru întreţinerea vieţuitorilor şi a aşezământului în sine. Ei spun că au primit terenul de la fratele domnitorului Vasile Lupu, Hatmanul Gavriil, anterior, în 1642. Minciuni. Documente din biblioteca lor îi contrazic. Gavriil nu a dat mănăstirii pământ în secolul XVII-lea ci doar podoabe bisericeşti şi bani pentru construcţia bisericii centrale, cea pictată de Nicolae Grigorescu, după cum însăşi stareţa de la Agapia, din 1960 şi până-n 1990, Eustochia, afirmă în monografia mănăstirii”, a precizat Rînja. Potrivit acestuia, mănăstirea Agapia ar fi primit terenuri de la Petru Şchiopu în anii 1585 şi 1587. Rînja a mai susţinut că documente oficiale arată că, începând cu anul 1864, s-au făcut împroprietăriri pe terenurile secularizate de Cuza. Ulterior, terenurile au intrat în circuitul civil, fiind lăsate în moştenire urmaşilor sau au fost întocmite o serie de contracte de vânzare-cumpărare. „Asta până în 2002, când, prin decizia Judecătoriei Tîrgu Neamţ, acţiune de care nu a ştiut nimeni, terenurile au fost date mănăstirii, iar avocaţii acesteia au deschis procese pentru anularea titlurilor de proprietate”, a menţionat Rînja. Acesta a adăugat că el însuşi a avut până acum 13 termene de judecată, iar pe 8 august are o nouă înfăţişare.

 

Mănăstirea a vrut să cade la învoială cu unii săteni

În ultimii ani, potrivit sătenilor, mănăstirea ar fi încercat să cadă la învoială cu unii proprietari din zonă. ”Au existat situaţii în care reprezentanţi ai mănăstirii au mers la proprietarii mai în vârstă cărora li s-a propus încheierea unui act notarial prin care aceştia să ocupe pământul atât timp cât vor trăi, înmormântarea va fi făcută pe banii mănăstirii, iar lor să le dea pământul apoi”, a menţionat Cristi Rînja. O decizie controversată a Mănăstirii Agapia a stârnit nemulţumirea sătenilor, lăcaşul de cult interzicând acestora să-şi îngroape morţii în cimitirul care este inclus în proprietatea mănăstirii. Reprezentanţii Mănăstirii Agapia nu au putut fi contactaţi pentru a-şi exprima un punct de vedere cu privire la situaţia terenurilor şi lungul şir de procese deschis împotriva cetăţenilor.

Scandalul funciar a ajuns pe rolul a 30 de instanţe

O simplă căutare în portalul Justiţiei arată că Mănăstirea Agapia are o experienţă largă în acţiuni în judecată. Fie că lăcaşul de cult a iniţiat acţiunile sau a fost acţionată în instanţă de către oameni, portalul arată că mănăstirea a fost sau este implicată, doar în perioada 2007 - 2013, în aproape 200 de acţiuni la 32 de instanţe din ţară. Cele mai multe dintre acestea ţin de procese de fond funciar. Astfel, 114 acţiuni au fost consemnate la 20 de judecătorii din ţară (Sibiu, Arad, Râmnicu Vâlcea, Tîrgu Neamţ, Vişeul de Sus, Hârlău, Braşov, Miercurea Ciuc, Râmnicu Sărat, Focşani, Dorohoi, Piatra Neamţ, Mizil, Roman, Timişoara, Galaţi, Sfântu Gheorghe, Buzău, sector 3 Bucureşti şi sector 4 Bucureşti), 64 au ajuns la Tribunale (Neamţ, Vrancea, Vâlcea, Buzău, Suceava, Sibiu, Constanţa, Timiş, Covasna şi Galaţi), iar 15 la Curţi de Apel (Piteşti şi Bacău). Cele mai multe, aproape 80, au fost înaintate la Judecătoria Tîrgu Neamţ, iar majoritatea dintre acestea a fost strămutată la judecătoriile menţionate mai sus.

* * *
În mai 2013, Prefectura Neamţ a informat sătenii că va depune întâmpinări la toate procesele deschise de Mănăstirea Agapia, prin care va cere respingerea acţiunilor de anulare a titlurilor întrucât acestea au fost eliberate legal
* * *
12 ha. Aceasta este suprafaţa de teren totală pe care sătenii au titluri de proprietate şi care a fost inclusă abuziv, potrivit acestora, în suprafaţa de 49 ha retrocedată de Judecătoria Tîrgu Neamţ către Mănăstirea Agapia
* * *
Mănăstirea a primit terenurile în proprietate în octombrie 2002. Sătenii afirmă că au aflat de acţiune abia în 2007, când unii dintre ei au cerut acte de autorizare la primărie pentru a aduce îmbunătăţiri la locuinţe.
* * *
Zeci de procese a deschis Mănăstirea Agapia împotriva proprietarilor din zona construibilă a satului cu acelaşi nume, pentru a anula titlurile eliberate de autorităţile nemţene
* * *
„Dacă va câştiga procesele prin care cer anularea titlurile, Mănăstirea Agapia va trece la evacuarea şi demolarea caselor” - Cristi Rînja, unul din cetăţenii afectaţi de „cruciada” imobiliară
* * *
9 septembrie 2013. Aceasta este dată la care sătenii vor afla dacă hotărârea prin care Mănăstirea Agapia a primit în 2002 terenurile rămâne valabile, fiind înaintată la Judecătoria Tîrgu Neamţ o cerere de revizuire înregistrată în martie 2013

Pagină realizată de Alex Andrei