„Repetenţii” Sănătăţii ieşene

 Întârziate ori pur şi simplu uitate de autorităţi, mai multe proiecte din Sănătatea ieşeană bat pasul pe loc, în timp ce în unele cazuri oamenii se pierd în aşteptare * clinică de arşi fără aparatură medicală, bancă de celule stem nefinalizată încă, bancă de ţesuturi şi organe rămasă doar la stadiul de idee, pe a cărui teren au crescut buruieni, ambulatoriu modernizat dar nefuncţional, sunt doar câteva din proiectele întârziate care ar salva multe vieţi şi ar schimba complet multe situaţii negative * din păcate însă, unii promit, alţii dau din umeri, iar alţii aşteaptă 

 

În timp ce unii pacienţi stau pe liste de aşteptare în alte oraşe ori se roagă să scape cu bine sau să fie locuri în alte judeţe unde să fie primiţi, la Iaşi unele proiecte care ar schimba total situaţia negativă, au rămas „repetente”. În unele cazuri au trecut chiar ani de zile de când nu se mai ştie nimic de ele şi nici autorităţilor nu le mai pasă. Din când în când însă, câte un oficial sau ministru se mai laudă că va face ceva într-o anumită privinţă, dar lucrurile rămân tot la stadiul de promisiune.

Buruieni în loc de Bancă de ţesuturi
Banca de ţesuturi şi celule care urma să fie construită la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iaşi este unul din proiectele care nu şi-au găsit locul decât pe buzele unor oficiali care au tot amintit din când în când de el pentru a mai da impresia că fac ceva bun. De mulţi ani se vorbeşte de aceasta, dar aşa cum spune şi managerul spitalului, ec. Ioan Bârliba, investiţia promisă de reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Transplant şi ai Ministerului Sănătăţii, riscă să rămână amintire. „Banca de ţesuturi cred că a murit. Am avut o discuţie din nou cu ministrul Sănătăţii, prin luna iunie, dar nu avem niciun răspuns, nimic. E păcat de terenul concesionat de Primărie, e păcat de tot. Urma să se aducă nişte module, urmau multe lucruri, era şi o schemă, dar a rămas aşa ca în plop absolut tot”, a declarat ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sf. Spiridon” Iaşi.
Concret, unitatea a început proiectul pentru înfiinţarea băncii de ţesuturi în 2010. La început, finanţarea urma să fie asigurată din fonduri Phare, însă după ce unitatea medicală a primit de la Primăria Iaşi locul în care urmau să fie amplasate modulele şi după ce resursa umană a fost instruită, proiectul s-a blocat. Ulterior, cele 52 de module aprobate nu au mai ajuns la Iaşi, iar investiţia în valoare de 1 milion de euro a fost abandonată. Şapte ani mai târziu, locul destinat băncii de ţesuturi se află în paragină şi nici pe viitor nu sunt speranţe la o schimbare în bine. Aceasta deşi anul trecut în vară dar şi anul acesta în luna mai, Executivul anunţa că a alocat la finalul lunii aprilie 30 de milioane de lei pentru patru structuri similare, între care şi cea de la Iaşi. Puţin mai târziu însă, linişte şi pace, iar pe locul cu pricina au crescut buruieni.

Clinica abandonată în uitare
Tot la acelaşi spital, o altă investiţie de mare valoare şi importanţă stă în aşteptare. Este vorba de Clinica de Arşi, denumită generic „Marele Ars”, a cărui finalizare întârzie să apară. Lucrările la aceasta au fost finalizate în ianuarie anul acesta, dar dotarea cu aparatură medicală este la mâna Guvernului, fiind nevoie de 15 milioane de lei. Conducerea unităţii a declarat că nu mai are nicio veste în acest sens. „Am transmis domnului ministru solicitarea pentru aparatura la Clinica de Arşi şi aşteptăm. Nu avem nici aici niciun răspuns concret”, a declarat ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sf. Spiridon”. Între timp, până ca această clinică să devină funcţională, chirurgia plastică de la Spitalul „Sfântul Spiridon” va primi pacienţii în acelaşi spaţiu „neprietenos” în care îşi desfăşoară şi în prezent activitatea, îngrămădit între clinicile ORL, BMF şi Oftalmologie. Aici, majoritatea pacienţilor cu arsuri mari nu prea au nicio şansă. Spre exemplu, o femeie de 58 de ani, cu arsuri de gradul II pe mai bine de jumătatea corpului a murit pe 26 august, la Spitalul „Sfântul Spiridon”, la Clinica de Chirurgie Plastică, unde a rămas internată după ce reprezentanţii spitalelor de profil din Bucureşti au refuzat să o îngrijească, din lipsă de locuri. În mod normal, la Iaşi, la Clinica actuală ar trebuit trataţi doar cei care au arsuri pe suprafaţa corporală până în 20%.

Banca de celule stem, încă fără aviz
La capitolul proiecte întârziate se numără şi Banca de celule stem amenajată şi finalizată de aproape un an de zile la Institutul Regional de Oncologie. Din păcate, aceasta nu este încă folosită, pentru că nu are acreditarea Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT). Conducerea Institutului a înaintat dosarul necesar celor de la ANT, dar vizita în vederea acreditării nu a mai venit. Din câte se pare, cei de la ANT au spus că dosarul nu era complet. Conducerea Institutului a completat şi a încercat să răspundă tuturor cerinţelor dar, din nou, a avut parte de o surpriză neplăcută. Săptămâna trecută, o adresă de la ANT preciza în cinci pagini că mai sunt, din nou, completări de făcut, aşa că nu se ştie cât va mai dura până când se va sfârşi această „tevatură”. „Cu Banca de celule lucrurile nu stau bine, pentru că am primit o adresă pe cinci pagini de la cei de la ANT, care, după un an de zile, s-au gândit că trebuie să mai trimitem completări. Au mai cerut o dată, le-am trimis punctual şi acum au găsit alte completări ce ne-au fost transmise zilele trecute. Ne-am uitat şi se cere acelaşi lucru în forme diferite şi am dat celor care se ocupă, să verifice, deci va mai dura ceva timp din nou”, a spus ec. Mirela Grosu, managerul IRO Iaşi.

Birocraţia amână transplantul medular
Tot la IRO, un proiect ce stă cumva în aşteptare este cel al Compartimentului de transplant medular, care a costat 3,3 milioane de lei. Acesta a fost finalizat, a primit şi acreditarea ANT, dar nu se pot efectua procedurile medicale pentru că nu sunt bani.
Institutul aşteaptă rectificarea de buget din toamnă să poată programa pacienţi pentru transplant medular. Potrivit conducerii, nu este buget în acest sens şi compartimentul nici nu a fost inclus pe lista spitalelor care, conform Ordinului nr. 377/2017, pot efectua transplant de celule stem hematopoietice. Potrivit directorului medical al Institutului, dr. Gabriel Dimofte, situaţia ar mai putea dura, însă nu se ştie cât. „Centrul de transplant medular a fost acreditat, dar momentan aşteptăm, pentru că nu sunt bani. Intervenţii se vor face când ne vor da buget. Noi am făcut cererea, am făcut estimare de buget şi aşteptăm. Costurile sunt uluitoare, în orice caz. Nu aş putea să estimez, oricum, când se va face transplant medular la Iaşi”, a afirmat dr. Gabriel Dimofte, directorul medical al IRO.
Pe aceeaşi listă a proiectelor care înseamnă mult pentru pacienţi s-ar putea înscrie şi proiectul de modernizare a Spitalului de Copii „Sfânta Maria”. Acesta a fost abandonat de mult timp şi ani la rândul atât părinţii cât şi medicii s-au plâns de condiţii. S-au făcut chiar şi proteste în acest sens anul acesta, dar şi memorii la Consiliul Judeţean, instituţie în subordinea căreia se află spitalul. Acum, lucrurile par să meargă pe drumul cel bun, pentru că proiectul de modernizare a fost aprobat şi, potrivit managerului unităţii, dr. Radu Terinte, se aşteaptă semnarea contractului de finanţare pentru reabilitare, care va avea loc în perioada următoare. Din păcate, şi aici vor mai dura mult lucrurile.

Ambulatoriul de la Pneumo, radiografia eşecului
Un alt proiect întârziat, dar şi eşuat, este cel al Ambulatoriului de Specialitate de la Spitalul de Pneumoftiziologie Iaşi care, deşi inaugurat în vara anului trecut, cu întârziere, nu este nici astăzi utilizat în totalitate, din cauza multor probleme apărute. Principala problemă este că puterea electrică a aparaturii depăşeşte puterea electrică instalată a clădirii. Cu alte cuvinte, aparatura nu se poate folosi, deci pe ea se aşterne praful, în timp ce medicii îşi desfăşoară activitatea în condiţii mizere la secţiile exterioare. Problema se spunea că va fi rezolvată rapid, dar a trecut un an şi lucrurile sunt la acelaşi stadiu. Ambulatoriul a costat 10 milioane de lei, iar problemele la el au fost şi sunt nenumărate. Iniţiatorii proiectului, demarat pe 12 august 2013, estimau că numărul de pacienţi redirecţionaţi către spitalul de specialitate pentru internare va scădea, datorită acestei noi clădiri, cu 6%, iar al persoanelor redirecţionate către alte spitale, cu 15%. Din păcate, lucrurile nu au stat deloc aşa.

Roxana NĂSTASĂ