Boala jocurilor de noroc

Dependenţa de jocurile de noroc este o boală şi are nevoie de tratament, avertizează specialiştii * în România sunt peste 150.000 de oameni care au încercat să se îmbogăţească peste noapte, dar au sfârşit prin a deveni dependenţi * şi în Iaşi, fenomenul a luat amploare, iar psihiatrii şi psihologii se confruntă cu tot mai multe cazuri * mulţi dintre dependenţi au ajuns să piardă totul pentru o rundă de „păcănele”, în timp ce alţii au ajuns să comită fapte abominabile pentru a obţine banii necesari menţinerii acestei manii * deşi numărul cazurilor grave de dependenţă este tot mai mare, de la an la an creşte şi numărul sălilor de joc şi pariuri sportive, fiind o afacere profitabilă din care statul are de câştigat bani grei

Boala jocurilor de noroc face din ce în ce mai multe victime, chiar la vârste fragede. Copii care şi-ar da banii de buzunar pentru un joc la „păcănele” în speranţa unui câştig substanţial sunt amăgiţi de aceste aparate. Încep să câştige câţiva lei, iar apoi, văzând că se poate, bagă toţi banii pentru a câştiga din nou. Din păcate, acest lucru nu se mai întâmplă şi, astfel, mulţi ajung să fie dependenţi, această boală fiind la fel de grea ca dependenţa de alcool sau tutun. Potrivit raportului pe anul 2015 al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, afacerea jocurilor de noroc este tot mai înfloritoare, de la an la an. Numărul operatorilor la finele anului 2015 era de 488, aceştia aducând la bugetul de stat nu mai puţin de 270 de milioane de euro într-un an. „Veniturile generate la bugetul statului din taxele pentru jocurile de noroc ale 488 de operatori economici sunt de 269.373.292 euro (1.187.747.655 lei)”, se arată în raportul citat.

O industrie „insuficient promovată”…
Cu toate că afacerea este tot mai înfloritoare, bazată pe dependenţa oamenilor, cei de la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc se plâng de faptul că industria nu a beneficiat de o promovare adecvată şi are, totuşi, de suferit. „În România, industria jocurilor de noroc nu a beneficiat de o promovare adecvată, iar acest lucru este reflectat foarte bine la nivelul de percepţie generală (...) Sectorul de gambling nu presupune doar noroc, ci şi viziune, strategie, memorie şi inteligenţă. Trebuie lucrat mult la nivel de imagine”, spun reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc în raportul citat. Şi legislaţia este permisivă cu operatorii. Cu toate că au diverse obligaţii, mulţi nu le respectă. Spre exemplu, organizatorii de jocuri de noroc trebuie să ţină cont că acţiunile de promovare a activităţilor trebuie să respecte principiile privind protecţia minorilor, astfel încât materialele de promovare să nu fie amplasate în incinta sau în apropierea instituţiilor de învăţământ, a aşezămintelor socio-culturale sau religioase şi să cuprindă în mod vizibil interdicţia minorilor de a participa la jocul de noroc. Din păcate, de acest lucru nu prea se ţine cont, sălile de jocuri de noroc fiind la tot pasul. Cei care nu respectă dispoziţiile legale pot fi sancţionaţi cu amendă între 10.000 şi 50.000 lei, în 2015, dându-se sancţiuni de 8.245.500 lei.

Citeşte şi: Iadul de la Grajduri

Dependenţa se vindecă greu
Dependenţa de jocurile de noroc este o boală şi, potrivit specialiştilor, în pofida conştientizării efectelor negative pe care le are asupra persoanei şi a celor din jur, acesta nu are capacitatea de a rezista impulsului de a juca. Tratamentul dependenţei începe numai cu recunoaşterea şi acceptarea acestei probleme şi cu dorinţa de a o depăşi. „Dependenţa jocurilor de noroc e ca şi dependenţa de alte substanţe şi ţine de dorinţa de a câştiga, dar şi de a recupera banii pierduţi. Majoritatea celor împătimiţi nu recunosc că sunt bolnavi, pentru că gândesc de fiecare dată că sunt alţii care joacă mai mult decât ei. Acest lucru se face printr-o tehnică de comparare socială. Iar cel mai important pas este recunoaşterea”, a declarat psihologul Corneliu Havârneanu.
Psihiatrul Anamaria Ciubara spune că această activitate trebuie înlocuită cu alta, pentru a scăpa. Din nefericire, vindecarea durează mult. „Ca orice dependenţă, mai întâi trebuie începută o desensibilizare. Indicăm persoanelor să înlocuiască aceste pasiuni cu alte activităţi, cu o plimbare, cu o ieşire cu prietenii. Cea mai bună terapie în dependenţa de jocuri de noroc este psihoterapia. Vindecarea durează, în funcţie de ritmul şedinţelor de psihoterapie şi de persoană, aici fiind recomandată psihoterapia cognitiv-comportamentală”, a declarat psihiatrul Anamaria Ciubară, de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Vieţi distruse la „păcănele”
Claudiu (31 de ani) recunoaşte că patima jocurilor de noroc i-a intrat în sânge din adolescenţă. Acesta a ajuns captiv al sălilor de jocuri şi a pierdut sume mari de bani. „Primii bani i-am câştigat pe la 16 ani, iar de atunci am început să joc aproape zilnic. Aproape opt ani am fost dependent de jocurile de noroc. Nu pot să spun că m-am vindecat, dar de vreo patru ani, de când m-am şi recăsătorit, nu am mai călcat într-o sală de joc. Am avut noroc de cei din jur, care m-au îndrumat la psiholog şi psihiatru, pentru că eu nu conştientizam că e o problemă, chiar dacă pierdeam tot. Mi-am vândut lucruri de valoare, am dat şi bijuterii, şi tot. Ca fiecare, am crezut că o să reuşesc să fac bani, dar m-am minţit singur”, a povestit ieşeanul care, urmărind forumurile unde se cere ajutor pentru această dependenţă, îşi spune povestea pentru a le deschide ochii şi altora.

Capcanele unei industrii în care alunecă deopotrivă copii, medici, avocaţi
Această boală nu ţine cont de meserie, de nivel de educaţie sau alte aspecte, aşa că victime cad des chiar şi copiii, deşi legea interzice ca minorii să aibă acces. „Eu tot copil eram când jucam. Numai că legea era şi mai permisivă atunci. Te atrage faptul că se dau bonusuri în primele săptămâni, că în multe locuri se dă cafea gratuit şi ajungi să-ţi creezi mai multe dependenţe, fără să conştientizezi. E o întreagă industrie. Bonusurile din primele săptămâni te încurajează să creşti mizele şi să bagi tot mai mulţi bani. Astfel, se pierd sute de lei ca să câştigi câţiva lei”, a mai spus Claudiu.

Boala duce la fapte extreme
Nu puţine au fost cazurile în care tinerii şi-au pus capăt zilelor din cauza acestei patimi sau, unii dintre ei, au ajuns chiar să omoare pe alţii pentru bani. Marian Chiraşcu, în vârstă de 27 de ani, din Iaşi, s-a spânzurat cu un cordon în locuinţa sa, din cauza jocurilor de noroc. Înainte de asta, tânărul a lăsat un bilet de adio pe Facebook, gestul său venind la câteva zile după ce fratele său, Florin, se omorâse tot din acelaşi motiv. „Acestea îmi sunt ultimele cuvinte. Ştiu că doare, am fost prost, nu am reuşit să renunţ la diavol. Jocurile m-au adus aici, mă voi duce alături de fratele meu”, scria Marian Chiraşcu pe reţeaua de socializare. Florin şi Marian (27 şi 33 de ani) şi-au pus capăt zilelor din cauza jocurilor de noroc în aprilie 2015, după ce au acumulat multe datorii.
De asemenea, o crimă care, se pare, a plecat de la dependenţa de „păcănele” a avut loc chiar anul trecut, în campusul studenţesc Târguşor. Aurelian Gisoan, de 20 de ani, şi-a ucis colegul de cameră, aplicându-i mai multe lovituri de cuţit, iar apropiaţii acestuia spun că la mijloc ar fi fost tot jocurile de noroc, tânărul acumulând multe datorii. Anchetatorii au arătat că mobilul crimei a fost jaful, acesta furând un laptop, 80 de lei şi un telefon mobil.

Roxana NĂSTASĂ

***
La nivel naţional, există un program „Joc Responsabil”, singurul dedicat persoanelor ce se confruntă cu probleme de joc şi care oferă un ajutor real acestora, dar şi familiilor lor. Programul pune la dispoziţie numărul 0800.800.099, prin intermediul căruia jucătorii au posibilitatea de a lua legătură cu un psiholog şi de a primi consiliere telefonică gratuită. Ba mai mult, pe site, oamenii îşi pot face în mod gratuit test de dependenţă

***
Anul trecut, un grup de parlamentari a propus modificarea normelor privind „păcănelele” şi limitarea numărului lor la cele din interiorul Loteriei Române, dar iniţiativa a eşuat. Pierderea pe care ar fi suferit-o bugetul statului se ridica la sute de milioane de euro pe an, aşa că s-a renunţat la idee.

* * *
„Mi-am vândut lucruri de valoare, am dat şi bijuterii, şi tot. Ca fiecare, am crezut că o să reuşesc să fac bani, dar m-am minţit singur” – Claudiu, fost dependent de „păcănele”

* * *
1.187.747.655 LEI
Reprezintă veniturile generate la bugetul statului în 2015 din taxele pentru jocurile de noroc ale 488 de operatori economici

Vezi ANUNTURILE EVENIMENTUL