1cantina hitrom 1
1hitrom 2
1cfs vaslui 1
1mecanica vaslui 2
1 centru vaslui

Dimensiune font:

Cum a ajuns Vasluiul polul sărăciei

| 16-08-2017 11:30

Situaţia existentă a economiei judeţului este rezultatul schimbărilor profunde prin care a trecut în ultimele decenii. Adevăraţi piloni industriali au căzut unul după altul după 1990. Din 2010, aproape toată economia a îngheţat. Vasluiului ocupă primele poziţii în toate statisticile legate de sărăcie, şomaj, din care decurg şi grave probleme sociale 

Este greu de crezut că în urmă cu 27 de ani industria municipiului Vaslui, reşedinţa unuia dintre cele mai sărace judeţe din ţară, dădea peste 20.000 de locuri de muncă, jumătate din populaţia localităţii de astăzi. Lipsa investiţiilor în industrie şi a unei strategii implementate de autorităţi plasează întregul judeţ Vaslui pe ultimul loc între judeţele României în ceea ce priveşte PIB-ul. Acest statut de cea mai săracă zonă a regiunii este o moştenire din perioada comunistă, însă căderea economică în municipiul Vaslui a fost una dintre cele mai brutale din ţară. Practic, totul a fost distrus.
Greii industriei care asigurau locurile de muncă a mii de vasluieni s-au prăbuşit rând pe rând după anul 1990, iar cei rămaşi fără slujbe au plecat să-şi caute norocul în străinătate. Deşi în datele statistice, municipiul apare astăzi cu 100.000 de locuitori, în realitate populaţia stabilă este undeva la 60.000, restul fiind cetăţeni ai Republicii Moldova care îşi stabilesc domiciliul în oraş pentru a obţine cetăţenia română, şi a putea, astfel, să lucreze liber în spaţiul Uniunii Europene. De altfel, aceasta este una dintre cele mai importante afaceri din oraş, moldovenii plătind bani buni pentru a obţine un „buletin de vasluian”.
Judeţ predominant agrar
Deşi Vasluiul duce lipsă de investiţii care să creeze locuri de muncă şi să crească nivelul de trai al populaţiei, cele mai importante instituţii judeţene nu au strategii care să atragă investiţii sau investitorii.
Cine se uită pe site-ul Consiliului Judeţean Vaslui poate vedea doar o confirmare a situaţiei de fapt şi o descriere sumară a modului în care s-a ajuns la nivelul de subdezvoltare existent. „Situaţia existentă a economiei vasluiene este rezultatul schimbărilor profunde prin care a trecut judeţul în ultimele decenii: de la industrializarea forţată din perioada comunistă la prăbuşirea industriei de după 1990. Toţi indicatorii care caracterizează situaţia economică a judeţului arată situaţii negative (dacă nu dezastruoase), într-un context al lipsei fondurilor pentru dezvoltarea economică locală care este cel mai important factor al dezvoltării judeţului”, se arată pe pagina de internet a Consiliului Judeţean. Prezentarea continuă în termeni la fel de descurajanţi: „Economia judeţului Vaslui are un caracter predominant agrar datorită, în primul rând, suprafeţei mari de teren agricol, şi numărului ridicat de persoane care locuiesc în mediul rural şi se ocupă cu agricultura. După căderea comunismului, întreprinderile din zonă au fost scoase la vânzare, iar în prezent cea mai mare parte a unităţilor industriale este în proprietate privată. Acest lucru nu înseamnă rezolvarea problemelor din industria vasluiană”.
Cum a murit economia
Se poate vorbi foarte greu despre dezvoltare, în lipsa fabricilor care să susţină economia. Cele mai răsunătoare falimente au fost cele de la Mecanica Vaslui, care producea piese pentru maşini şi utilaje şi care s-a închis odată cu această ramură a industriei, Moldosin care producea fire şi fibre sintetice, Hitrom (azbest şi materiale de izolaţie, AMC (aparate de măsură şi control), Movas (mobilă), sau în domeniul industriei uşoare, Confecţii, Textila, Varotex, Vascovin.
Giganţii industriali au căzut pe rând după anul 1990, iar din industria Vasluiului nu au mai rămas decât nişte clădiri în ruine şi mii de şomeri care au situat an de an judeţul pe primele locuri în ţară.
Moldosin, combinatul îngropat de Omar Hayssam
Cel mai mare combinat de fibre sintetice din Moldova a ajuns să fie vândut bucată cu bucată. În 1977 s-a construit Combinatul de Fire Sintetice (CFS) Vaslui, care până la Revoluţie şi în primii ani de capitalism era una dintre cele mai mari fabrici şi mari angajatori din oraş, cu peste 5.000 de salariaţi. Declinul a început în 2000, când activele societăţii au fost vândute la bucată. Primul cumpărător a fost omul de afaceri Ştefan Vuza, care a renunţat, la sfârşitul lui 2003 la fabrică în favoarea firmei Manhatan Trading, controlată de Omar Hayssam. El a folosit fabrica doar pentru a face afaceri necurate. Asociaţii săi au emis mai multe facturi fictive prin care urmau să câştige peste 8 milioane de lei din vânzarea unor combine.
Afacerea a fost luată în vizor de Finanţele Publice care a cerut documente, blocând ilegalităţile. În iunie 2004, Hayssam a renunţat la Moldosin, iar fabrica a fost preluată de cumnatul său, Mihai Nasture. Firma nu a desfăşurat nicio activitate de la privatizare, iar cei aproximativ 800 de muncitori rămaşi s-au revoltat, demarând o mişcare sindicală aşa cum Vasluiul nu a mai cunoscut. În 2005, Nasture a fost înlăturat de la conducerea unităţii, iar Asociaţia Salariaţilor „PET Moldosin” a preluat firma, iar mai apoi au cerut rezilierea contractului şi reînscrierea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) ca acţionar majoritar. Chemaţi în instanţă, niciunul dintre asociaţii lui Omar Hayssam nu a mai fost găsit, datoriile combinatului ajungând la 9.582.092 de lei. În august 2005, Moldosin a fost închis din cauza sistării alimentării cu energie electrică pentru o restanţă de peste un milion de lei.
O ruină cât Zona Industrială
Un alt eşec a fost la Hitrom Vaslui. Lider la producţia de vată de sticlă şi materiale izolante, firma avea, înainte de 1989, aproximativ 5.000 de angajaţi, iar acum a ajuns un morman de fier vechi. SC Varotex SA, important producător de tricotaje, a avut aceeaşi soartă. La Varotex lucrau aproximativ 2.000 de oameni, care la rândul lor au ajuns şomeri, după o altă privatizare eşuată. La fel ca miile de muncitori de la Movas, fabrica de mobilă, unul dintre cei mai mari producători de fibre din ţară.
La Mecanica lucrau aproape 5.000 de vasluieni, dar de atunci utilajele au fost vândute ca fier vechi. Cele performante au ajuns în atelierele mecanice înfiinţate de foştii directori ai fabricii cumpărate la preţ de fier vechi. Centrala termică a societăţii, ce deservea şi căminele muncitoreşti din Zona Industrială, a fost demolată, iar turnurile de evacuare pentru gaze au fost aruncate în aer.
Ultima tentativă de revitalizare a Zonei Industriale, lovită de criză
Un semn al mutaţiilor economiei româneşti a fost proiectul imobiliar „Green Park Paiu”. Demarat cu fast, sprijinit de administraţia locală, a ajuns ca acum, în afara de câteva case, totul să rămână ca în 2007, moment în care a început construcţia parcului. Proiect privat al firmelor Antrecons şi General Investiţii ID (aceleaşi în ce priveşte structura acţionariatului, în speţă, omul de afaceri Dorin Ilisei), demersul nu a produs decât… alte ruine.
În 2007, presa vorbea întruna despre importanţa investiţie din municipiul Vaslui, care nu făcea altceva decât să desţelenească, după mai bine de 20 de ani, construcţia de locuinţe din această nefericită parte a ţării. Proiectul „Green Park Paiu” însemna „32 de apartamente, 33 de vile şi 1.000 de motive să locuieşti acolo”, după cum se spunea în prezentare.
Proiectul presupunea construirea a 33 de case şi 32 de apartamente amplasate în patru blocuri, cu două niveluri fiecare, precum şi amenajarea a trei spaţii comerciale. Fiecare unitate locativă trebuia să aibă două locuri de parcare: casele - în curte, iar blocurile - în parcările amenajate. Locuinţele trebuiau să aibă o structură pe pereţi portanţi. Proiectul trebuia să fie realizat în trei etape, pe parcursul a doi ani. Investitorul estima la acea dată, mai 2007, că, până la sfârşitul lui 2008 sau începutul lui 2009, proiectul va fi finalizat. În ce priveşte achiziţia locuinţelor, trebuia să se desfăşoare în trei etape: 30% avans, apoi plată parţială, de 30%, pentru construcţia „la roşu” şi plata finală de 40% la finalizarea locuinţei.
Din 2008, totul este „în conservare”. Un an mai târziu, au venit ieftinirile imobiliare. De la cel puţin 1.000 de euro pe metrul pătrat construit, un preţ anunţat pentru „Green Park Paiu”, calculele se făceau, în 2009, la 600-800 de euro. Din 2010, totul a îngheţat, iar până astăzi pentru proiectul imobiliar „Green Park Paiu” s-au tranzacţionat doar şase locuinţe. Cauza a fost criza.
Ovidiu IANCU

 

Cea mai ridicată rată a şomajului din ţară în luna martie a fost la Vaslui (10,90%). Următoarele judeţe „fruntaşe” au fost Teleorman (9,87%), Mehedinţi (9,52%), Buzău (9,38%), Galaţi (8,99%), Dolj (8,98%), Gorj (8,19%),Olt (7,37%), urmate de judeţele Ialomiţa (7,04%) şi Călăraşi (6,66%).


Numărul salariaţilor din judeţ este de 40.000, iar cel al beneficiarilor de ajutoare din partea statului este de aproape 90.000. 

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

ULTIMA ORA

 

 

ANUNŢ DE VÂNZARE Subscrisa, S.C. MASTER WOOD S.R.L. cu sediul în loc. Comănești, str. Combinatului, nr. 9, jud. Bacău, C.U.I. 12014190, nr. de înreg. O.R.C. J4/493/1999, prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., anunţă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006 şi ale hotărârilor Adunării Creditorilor din data de 13.09.2017, scoaterea la vânzare prin licitaţie publică la data de 24.11.2017, ora 13.00, a activelor: Nr. crt. – Denumire activ – Valoarea de evaluare (lei fără T.V.A.) – Valoare de pornire licitație (70% din val. evaluare) (lei fără T.V.A.) 1 – Fabrică cherestea functionala (2001) Sc. 4.388,60 mp, cu Echipament prelucrare lemn si mijloace transport, amplasata pe teren intravilan st. 30.379,81 mp in oraș Comănești, str. Combinatului, nr. 9, jud. Bacău (zona periferica, vis-a-vis a serele Comanesti si de cartierul Vernesti). Fabrica este compusa din: Cladire administrativa, P cu Sc. 141mp; hala gater P cu Sc. 595mp; ateliere P+1E partial si Sc. 376mp; depozit cherestea P si Sc. 660mp; soproane de uscare si aburire P si Sc. 2.155,60mp, capacitate de 100mc/celula (marca Baschild); locuinta P+1E, sc. 90mp; hala banzic P si Sc. 252mp; sera cu centrala termica cu Sc. 119mp. Fabrica este dotata cu echipament prelucrare lemn (functional) si mijloace de transport, dispune de utilitati (energie electrica, apa) si este pretabila pentru activitati industriale specifice prelucrarii lemnului. Proprietatea are deschidere frontala la str.Combinatului (cca. 100m). (CF nr. 60399, nr. cad. 763) si dispune de plaforma betonată (11.010,90 mp) – 2.633.005,60 Lei – 1.843.103,92 Lei 22 – Fabrică cherestea Sc. 2.933,81mp cu Echipamente si Utilaje pentru fabricare lemn situate pe teren intravilan st. 85.488,635 mp în sat Agăș, com. Agăș, jud. Bacău (zona ocupata de constructii rezidentiale si terenuri virane). Fabrica este compusa din: hala productie cu Sc. 2.296,89 mp avand in dotare echipamente (platforme uscatoare 6 buc; uscator; camera uscare; instalatie aer comprimat; instalatie exhaustare; post trafo; pupitru comanda uscator; actionare electrica; instalatie electrica hg); magazie Sc. 152,56 mp; 2 soproane cu Sc 393 Fabrica este dotata cu stocuri mărfuri și materii prime, echipamente și utilaje pentru prelucrarea lemnului și a metalelor, dispune de utilitati (energie electrica, apa, canalizare) si este pretabila pentru activitati industriale specifice prelucrarii lemnului. Proprietatea are deschidere frontala la DN 12A (cca. 500m) si drum satesc pe doua laturi. (CF nr. 60112/, cu nr.cad. 39). – 1.965.769,40 Lei – 1.376.038,58 Lei Poate participa la licitatie orice persoana fizica sau juridica care depune pana la data de 23.11.2017, ora 16.00, la sediul lichidatorului judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L. din mun. Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, documentele prevazute in Regulamentul de vanzare si caietul de sarcini. Relatii suplimentare se pot obtine la telefoanele: 0232/243864, 0757545545
Comorile neştiute ale Iaşului
08/11/2017 12:15

 De la Iaşi la Moşna nu faci mai mult de o oră cu maşina, pe un drum asfaltat. Se vede că sunt oameni gospodari in zonă, după casele ingrijite. Cele bătraneşti se strecoară timid de după pomii i ...

Corupţia, flagelul care zguduie universităţile ieşene!
01/11/2017 04:30

În ultimul deceniu, invăţămantul superior ieşean pare a fi intrat in „zodia infracţionalităţii”. Astfel, nu a fost instituţie de profil care să nu fi fost cutreierată de oamenii legi ...

Cinematografele ieşene, transformate în săli de spectacole şi cafenele culturale
25/10/2017 05:45

Cozi intermidabile, public de toate varstele... Pe puştani ii vedeai incă de la ora 8.00, in timp ce maturii preferau spectacolele de la 19.00. Sălile erau neincăpătoare pentru că, in acele vremuri, l ...

Cine a luat primii bani europeni în Regiunea de Nord-Est
24/10/2017 13:15

Cele mai recente date publicate de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est arată că doar 59 de proiecte au primit toate avizele necesare şi sunt in implementare prin Programul Operaţional Regional 20 ...

Judeţele Moldovei, campioane la defrişări ilegale
11/10/2017 05:15

Pădurile Moldovei dispar sub privirile neputincioase ale autorităţilor, iar sute de tăieri ilegale sunt inregistrate prin aplicaţiile dedicate ori cele descoperite de organele abilitate. Potrivit ultimului ...

„Repetenţii” Sănătăţii ieşene
04/10/2017 12:49

În timp ce unii pacienţi stau pe liste de aşteptare in alte oraşe ori se roagă să scape cu bine sau să fie locuri in alte judeţe unde să fie primiţi, la Iaşi unele proiecte care ar schimba total ...

Război total pe un pod din Autostrada Moldovei EXCLUSIV
21/09/2017 12:00

Parte integrată a proiectului Autostrăzii A8, Targu Mureş – Iaşi, podul rutier care face legătura cu raionul Ungheni ridică o problemă nemaiintalnită pentru autorităţile locale. Construcţia car ...

Moartea circulă cu viteză pe străzile din județ!
13/09/2017 06:00

Viteza constituie principala cauză generatoare de accidente rutiere grave in judeţul Iaşi, potrivit statisticilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ). Acesta este şi motivul pentru care oamenii legi ...

Acuzaţii incendiare şi prejudicii astronomice pe spatele pensionarilor
06/09/2017 06:00

Sute de mii de lei ingropaţi in afaceri dubioase, angajări piloase şi lefuri ameţitoare, sunt doar cateva din acuzaţiile pe care un fost angajat al Casei de Ajutor Reciproc pentru Pensionari (CARP) Buhuşi ...

Iadul copiilor abuzaţi de propriile rude
30/08/2017 05:45

Copiii au o serie de drepturi, cum ar fi cel la educaţie, iar părinţii care refuză să-i lase să meargă la şcoală pot ajunge la puşcărie. Astfel, potrivit legislaţiei, minorii nu pot fi supuşi la mu ...

 

 

 

Viva FM Iași

 

 

 

 

 

Viva FM Iași