1cantina hitrom 1
1hitrom 2
1cfs vaslui 1
1mecanica vaslui 2
1 centru vaslui

Dimensiune font:

Cum a ajuns Vasluiul polul sărăciei

| 16-08-2017 11:30

Situaţia existentă a economiei judeţului este rezultatul schimbărilor profunde prin care a trecut în ultimele decenii. Adevăraţi piloni industriali au căzut unul după altul după 1990. Din 2010, aproape toată economia a îngheţat. Vasluiului ocupă primele poziţii în toate statisticile legate de sărăcie, şomaj, din care decurg şi grave probleme sociale 

Este greu de crezut că în urmă cu 27 de ani industria municipiului Vaslui, reşedinţa unuia dintre cele mai sărace judeţe din ţară, dădea peste 20.000 de locuri de muncă, jumătate din populaţia localităţii de astăzi. Lipsa investiţiilor în industrie şi a unei strategii implementate de autorităţi plasează întregul judeţ Vaslui pe ultimul loc între judeţele României în ceea ce priveşte PIB-ul. Acest statut de cea mai săracă zonă a regiunii este o moştenire din perioada comunistă, însă căderea economică în municipiul Vaslui a fost una dintre cele mai brutale din ţară. Practic, totul a fost distrus.
Greii industriei care asigurau locurile de muncă a mii de vasluieni s-au prăbuşit rând pe rând după anul 1990, iar cei rămaşi fără slujbe au plecat să-şi caute norocul în străinătate. Deşi în datele statistice, municipiul apare astăzi cu 100.000 de locuitori, în realitate populaţia stabilă este undeva la 60.000, restul fiind cetăţeni ai Republicii Moldova care îşi stabilesc domiciliul în oraş pentru a obţine cetăţenia română, şi a putea, astfel, să lucreze liber în spaţiul Uniunii Europene. De altfel, aceasta este una dintre cele mai importante afaceri din oraş, moldovenii plătind bani buni pentru a obţine un „buletin de vasluian”.
Judeţ predominant agrar
Deşi Vasluiul duce lipsă de investiţii care să creeze locuri de muncă şi să crească nivelul de trai al populaţiei, cele mai importante instituţii judeţene nu au strategii care să atragă investiţii sau investitorii.
Cine se uită pe site-ul Consiliului Judeţean Vaslui poate vedea doar o confirmare a situaţiei de fapt şi o descriere sumară a modului în care s-a ajuns la nivelul de subdezvoltare existent. „Situaţia existentă a economiei vasluiene este rezultatul schimbărilor profunde prin care a trecut judeţul în ultimele decenii: de la industrializarea forţată din perioada comunistă la prăbuşirea industriei de după 1990. Toţi indicatorii care caracterizează situaţia economică a judeţului arată situaţii negative (dacă nu dezastruoase), într-un context al lipsei fondurilor pentru dezvoltarea economică locală care este cel mai important factor al dezvoltării judeţului”, se arată pe pagina de internet a Consiliului Judeţean. Prezentarea continuă în termeni la fel de descurajanţi: „Economia judeţului Vaslui are un caracter predominant agrar datorită, în primul rând, suprafeţei mari de teren agricol, şi numărului ridicat de persoane care locuiesc în mediul rural şi se ocupă cu agricultura. După căderea comunismului, întreprinderile din zonă au fost scoase la vânzare, iar în prezent cea mai mare parte a unităţilor industriale este în proprietate privată. Acest lucru nu înseamnă rezolvarea problemelor din industria vasluiană”.
Cum a murit economia
Se poate vorbi foarte greu despre dezvoltare, în lipsa fabricilor care să susţină economia. Cele mai răsunătoare falimente au fost cele de la Mecanica Vaslui, care producea piese pentru maşini şi utilaje şi care s-a închis odată cu această ramură a industriei, Moldosin care producea fire şi fibre sintetice, Hitrom (azbest şi materiale de izolaţie, AMC (aparate de măsură şi control), Movas (mobilă), sau în domeniul industriei uşoare, Confecţii, Textila, Varotex, Vascovin.
Giganţii industriali au căzut pe rând după anul 1990, iar din industria Vasluiului nu au mai rămas decât nişte clădiri în ruine şi mii de şomeri care au situat an de an judeţul pe primele locuri în ţară.
Moldosin, combinatul îngropat de Omar Hayssam
Cel mai mare combinat de fibre sintetice din Moldova a ajuns să fie vândut bucată cu bucată. În 1977 s-a construit Combinatul de Fire Sintetice (CFS) Vaslui, care până la Revoluţie şi în primii ani de capitalism era una dintre cele mai mari fabrici şi mari angajatori din oraş, cu peste 5.000 de salariaţi. Declinul a început în 2000, când activele societăţii au fost vândute la bucată. Primul cumpărător a fost omul de afaceri Ştefan Vuza, care a renunţat, la sfârşitul lui 2003 la fabrică în favoarea firmei Manhatan Trading, controlată de Omar Hayssam. El a folosit fabrica doar pentru a face afaceri necurate. Asociaţii săi au emis mai multe facturi fictive prin care urmau să câştige peste 8 milioane de lei din vânzarea unor combine.
Afacerea a fost luată în vizor de Finanţele Publice care a cerut documente, blocând ilegalităţile. În iunie 2004, Hayssam a renunţat la Moldosin, iar fabrica a fost preluată de cumnatul său, Mihai Nasture. Firma nu a desfăşurat nicio activitate de la privatizare, iar cei aproximativ 800 de muncitori rămaşi s-au revoltat, demarând o mişcare sindicală aşa cum Vasluiul nu a mai cunoscut. În 2005, Nasture a fost înlăturat de la conducerea unităţii, iar Asociaţia Salariaţilor „PET Moldosin” a preluat firma, iar mai apoi au cerut rezilierea contractului şi reînscrierea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) ca acţionar majoritar. Chemaţi în instanţă, niciunul dintre asociaţii lui Omar Hayssam nu a mai fost găsit, datoriile combinatului ajungând la 9.582.092 de lei. În august 2005, Moldosin a fost închis din cauza sistării alimentării cu energie electrică pentru o restanţă de peste un milion de lei.
O ruină cât Zona Industrială
Un alt eşec a fost la Hitrom Vaslui. Lider la producţia de vată de sticlă şi materiale izolante, firma avea, înainte de 1989, aproximativ 5.000 de angajaţi, iar acum a ajuns un morman de fier vechi. SC Varotex SA, important producător de tricotaje, a avut aceeaşi soartă. La Varotex lucrau aproximativ 2.000 de oameni, care la rândul lor au ajuns şomeri, după o altă privatizare eşuată. La fel ca miile de muncitori de la Movas, fabrica de mobilă, unul dintre cei mai mari producători de fibre din ţară.
La Mecanica lucrau aproape 5.000 de vasluieni, dar de atunci utilajele au fost vândute ca fier vechi. Cele performante au ajuns în atelierele mecanice înfiinţate de foştii directori ai fabricii cumpărate la preţ de fier vechi. Centrala termică a societăţii, ce deservea şi căminele muncitoreşti din Zona Industrială, a fost demolată, iar turnurile de evacuare pentru gaze au fost aruncate în aer.
Ultima tentativă de revitalizare a Zonei Industriale, lovită de criză
Un semn al mutaţiilor economiei româneşti a fost proiectul imobiliar „Green Park Paiu”. Demarat cu fast, sprijinit de administraţia locală, a ajuns ca acum, în afara de câteva case, totul să rămână ca în 2007, moment în care a început construcţia parcului. Proiect privat al firmelor Antrecons şi General Investiţii ID (aceleaşi în ce priveşte structura acţionariatului, în speţă, omul de afaceri Dorin Ilisei), demersul nu a produs decât… alte ruine.
În 2007, presa vorbea întruna despre importanţa investiţie din municipiul Vaslui, care nu făcea altceva decât să desţelenească, după mai bine de 20 de ani, construcţia de locuinţe din această nefericită parte a ţării. Proiectul „Green Park Paiu” însemna „32 de apartamente, 33 de vile şi 1.000 de motive să locuieşti acolo”, după cum se spunea în prezentare.
Proiectul presupunea construirea a 33 de case şi 32 de apartamente amplasate în patru blocuri, cu două niveluri fiecare, precum şi amenajarea a trei spaţii comerciale. Fiecare unitate locativă trebuia să aibă două locuri de parcare: casele - în curte, iar blocurile - în parcările amenajate. Locuinţele trebuiau să aibă o structură pe pereţi portanţi. Proiectul trebuia să fie realizat în trei etape, pe parcursul a doi ani. Investitorul estima la acea dată, mai 2007, că, până la sfârşitul lui 2008 sau începutul lui 2009, proiectul va fi finalizat. În ce priveşte achiziţia locuinţelor, trebuia să se desfăşoare în trei etape: 30% avans, apoi plată parţială, de 30%, pentru construcţia „la roşu” şi plata finală de 40% la finalizarea locuinţei.
Din 2008, totul este „în conservare”. Un an mai târziu, au venit ieftinirile imobiliare. De la cel puţin 1.000 de euro pe metrul pătrat construit, un preţ anunţat pentru „Green Park Paiu”, calculele se făceau, în 2009, la 600-800 de euro. Din 2010, totul a îngheţat, iar până astăzi pentru proiectul imobiliar „Green Park Paiu” s-au tranzacţionat doar şase locuinţe. Cauza a fost criza.
Ovidiu IANCU

 

Cea mai ridicată rată a şomajului din ţară în luna martie a fost la Vaslui (10,90%). Următoarele judeţe „fruntaşe” au fost Teleorman (9,87%), Mehedinţi (9,52%), Buzău (9,38%), Galaţi (8,99%), Dolj (8,98%), Gorj (8,19%),Olt (7,37%), urmate de judeţele Ialomiţa (7,04%) şi Călăraşi (6,66%).


Numărul salariaţilor din judeţ este de 40.000, iar cel al beneficiarilor de ajutoare din partea statului este de aproape 90.000. 

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

ECOPIAŢA S.A. IAŞI organizează licitaţii publice cu strigare pentru închirierea următoarelor terenuri şi spaţii comerciale: - teren 16mp – Piaţa Podu de Piatră, pe 09.10.2017 - ora 9.00; - teren 25mp – Piaţa Podu de Piatră, pe 09.10.2017 - ora 9.15; - terenul nr. 4 (20mp) din Bazar, destinat amplasării unei rulote pentru activitatea de fast food, pe 09.10.2017 - ora 9.30; - spaţiul comercial S7 (907mp) - Piaţa Independenţei, pe 09.10.2017 - ora 10.00 (acest spaţiu se poate închiria şi fracţionar); - spaţiul comercial S2 (41,28mp) - Piaţa Tătăraşi Sud, pe 09.10.2017 - ora 10.30; - spaţiul comercial S4 (38mp) – Piaţa Independenţei, pe 09.10.2017 – ora 11.30; - spaţiul comercial S9 (48,21mp) - Piaţa Independenţei, pe 09.10.2017 - ora 12.00; - spaţiul comercial S6 (28,65mp) – Piaţa Hala Centrală, pe 09.10.2017 – ora 12.30; - spaţiul comercial S22 (32,24mp) - Piaţa Hala Centrală, pe 09.10.2017 - ora 13.00; - spaţiul comercial S25 (30mp) – Piaţa Hala Centrală, pe 09.10.2017 – ora 13.15; - spaţiul comercial S11 (38,43mp) – Piaţa Hala Centrală pe 09.10.2017 – ora 13.30; - spaţiul comercial S1 (80,4mp) – Talcioc, pe 09.10.2017 – ora 14.00. Licitaţiile vor avea loc la sediul firmei din str. Anastasie Panu nr. 48. Caietele de sarcini se pot cumpăra de la secretariatul societăţii, unde se va depune documentaţia pentru înscriere până la data şi ora de începere a fiecărei licitaţii. Informaţii suplimentare la tel. 0372/767837.
PUBLICAȚIE DE VÂNZARE Subscrisa, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., cu sediul în Iași, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iași, în calitate de lichidator judiciar al S.C. Super A Plus K S.R.L., cu sediul în Galați, str. George Coșbuc nr. 432, jud. Galați, înregistrată la O.R.C. Galați sub nr. J17/1789/1994, cod identificare fiscală RO 5933965, numită potrivit Sentinței civile nr. 360/2016 din data de 22.11.2016 pronunțată de Tribunalul Galaţi, Sectia a II-a Civila, în dosarul nr. 6057/121/2013, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică la data de 03.10.2017, ora 14.00, a activelor S.C. Super A plus K S.R.L. Galați, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iași, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iași: Nr. activ – Denumire şi descriere activ – Valoare de evaluare (preţ fără T.V.A.*) – Valoare de pornire a licitaţiei (preţ fără T.V.A.*) Activ 1 – Proprietate imobiliară amplasată în mun. Galați, zona Bariera Traian, str. George Coșbuc, nr. 432-434, jud. Galați, compusă din: -teren intravilan cu categoria de folosință curți construcții, în suprafață de 479 mp, înscris în cartea funciară nr. 107788/Galați, cu nr. cad. 107788 pe care se află construcția 1. clădirea C1 magazin de piese auto (cu utilizarea de spații birouri), cu regim de înălțime P+E, în suprafață construită de 110 mp înscrisă în cartea funciară nr. 107788/Galați, cu nr. cad. 107788 2. corp C2 stație peco cu regim de înălțime P, cu suprafața construită de 244 mp, înscrisă în cartea funciară nr. 107788/Galați, cu nr. cad. 107788 – construcție demolată conforma utorizației de desființare nr. 442/30.07.2013. –633.800,00 lei – 633.800,00 lei Activ 2 – Proprietate imobiliară amplasată în mun. Galați, zona Bariera Traian, str. Traian, nr. 444, jud. Galați, compusă din: - teren intravilan cu categoria de folosință curți construcții, în suprafață de 195 mp, înscris în cartea funciară nr. 104286/Galați, cu nr. cad. 2321/42 (provenit din CF vechi 157709/Galați), și cota indiviză de teren în proprietate în suprafață de 89,90 mp din terenul intravilan în suprafață de 2.930 mp înscrisă în cartea funciară nr. 101137/Galați, cu nr. cad. 20974, ce constituie curte de acces pentru cele 37 depozite (terenul este deținut în cote indivize) pe care se află: 1. Corp C1 – depozit nr. 42 cu regim de înălțime P+1E, în suprafață construită de 75 mp (la parter compus din 4 camere respectiv birou, grup sanitar, casa scării și depozit; la etaj birou) înscrisă în cartea funciară nr. 104286/Galați, cu nr. cad. 2321/42 (provenit din CF vechi 17709/Galați) 2. Corp C2 – Platformă cu suprafață de 120,20 mp înscrisă în cartea funciară nr. 104286/Galați, cu nr. cad. 2321/42 (provenit din CF vechi 157709/Galați) – 101.500,00 lei – 101.500,00 lei Activ 3 – Proprietate imobiliară amplasată în mun. Galați, str. Unirii, nr. 181, jud. Galați, compusă din: - teren intravilan cu categoria de folosință curți construcții, în suprafață de 2.504 mp (2.560,45 mp suprafața din acte) înscris în cartea funciară nr. 104285/Galați cu nr. cad. 104285 pe care se află construcțiile 1.clădirea C1 spațiu comercial cu regim de înălțime P+E+M în suprafață construită de 250 mp înscrisă în cartea funciară nr. 104285/Galați cu nr. cad. 104285, 2. clădirea C2 spălătorie auto cu regim de înălțime P+E în suprafața construită de 199 mp înscrisă în cartea funciară nr. 104285/Galați cu nr. cad. 104285 3. corp C3 – magazie metalică, cu regim de înălțime P, în suprafață construită de 198 mp – extratabular. – 2.460.600,00 lei – 2.460.600,00 lei Activ 4 – Proprietate imobiliară rezidențială (turistică) – imobil situat în intravilanul orașului Predeal, str. Nicolae Bălcescu, nr. 32B, jud. Brașov, înscris în CF individuală 33990/N Brașov, cu nr. topo 13480/20/3, identic cu nr. cad. nedefinitiv 882, compus din teren în suprafață de 173,70 mp și construcție D+P+E+M, (Vila nr. 3), având demisol, în suprafață utilă totală de 35,48 mp cu: garaj cu suprafață utilă de 19,55 mp, adăpost ALA cu suprafață utilă de 9,62 mp, hol și casa scării cu suprafață utilă de 6,31 mp; parter, în suprafață totală de 72,29 mp și suprafață utilă de 49,79 mp cu: camera de zi cu casa scării cu suprafață utilă de 31,91 mp, bucătărie cu suprafață utilă de 10,88 mp, baie cu suprafața utilă de 3,37 mp, vestibul cu suprafața utilă de 3,63 mp, terasă cu suprafață utilă de 13,83 mp, terasă cu suprafața utilă de 8,67 mp; etaj cu suprafață totală de 76,72 mp și o suprafață utilă de 60,14 mp cu: camera de zi cu suprafața utilă de 17,68 mp, două dormitoare cu suprafața utilă de 11,90 mp (fiecare), baie cu suprafața utilă de 6,14 mp, baie cu suprafața utilă de 3,77 mp, hol cu casa scării cu suprafața utilă de 8,75 mp, balcon cu suprafața de 10,79 mp, balcon cu suprafața de 5,79 mp, și mansardă în suprafață totală de 70,41 și suprafață utilă de 57,45 mp cu: camera de zi cu casa scării cu suprafață utilă de 57,45 mp, balcon cu suprafața de 6,48 mp și balcon cu suprafața de 6,48 mp. – 148.000,00 EURO - 148.000,00 EURO (contravaloarea în lei la data plății) Activ 6 – BULDOEXCAVATOR KOMATSU, TIP WB93S5E0, PUTERE MOTOR 99,20 CP, NR. IDENTIFICARE KMTWB024V77F20209, MASA TOTAL MAXIM AUTORIZATA 9.350 KG, CLINDREE 4485 CM3, CULOARE GALBEN, AN PIF - 2007, NR. INREGISTRARE GL 1474. Dotari: adancime max. de excavare 6.055 mm; greutatea operationala 8.000 kg., viteza max. deplasare 40 km/h, brat telescopic, circuit hidraulic pentru picon, cupa 4x1, cupa de excavat 600 mm, cupa pentru excavat 300 mm, cupa pentru excavat 800 mm, picon hidraulic Indeco tip HP500, placa compactoare (360 kg/580x660 mm), foreza hidraulica cu burghiu elicoidal D=500 mm/L=1,5 (circuit foreza inclus), sistem de monitorizare prin satelit Komtrax – 81.600,00 lei – 77.520,00 lei Activ 7 – BULDOEXCAVATOR KOMATSU, TIP WB93S5E0, PUTERE MOTOR 99,20 CP, NR. IDENTIFICARE KMTWB024A77F20485, CLINDREE 4485 CM3, CULOARE GALBEN, AN PIF - 2010, NR. DE INREGISTRARE GL 1551. Dotari: greutate operationala 8.050 kg, brat telescopic, cupa multifunctionala 4x1, cupa de excavare cu latimea de 600 mm, cupa pentru santuri trapezoidala 300x700x1200 mm, circuit hidraulic pentru picon, sistem de monitorizare prin satelit Komtrax. – 106.500,00 lei – 101.175,00 lei Activ 8 – Autoturism DACIA, caroserie AA berlina, tip sd/lsdj4/lsdj4p/logan, nr. identificare UU1LSDJ4P45154440, putere/turatie 55 kw/4000 (75 cp), sursa de energie motorina, cilindree 1461 cm3, număr locuri 5, data primei înmatriculări în România 08.06.2011, an fabricație 2011, norma de poluare euro 5, nr. de inmatriculare B-32- HLB – 15.100,00 lei – 12.080,00 lei În cadrul licitaţiei, unde este cazul, se vor aplica prevederile art. 141 alin. 2 lit. f din Legea nr. 571/2003, coroborată cu H.G. nr. 44/2004, actualizate prin O.U.G. nr. 58/26.06.2010, care dispun scutirea de taxa pe valoare adăugată a „...livrării de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii noi, de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile”. Persoanele care pretind vreun drept asupra bunurilor ce urmează a fi scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data de 02.10.2017, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, Aleea Nicolina nr. 82, C.P. 700221, jud. Iaşi. Poate participa la licitaţie orice persoană fizică sau juridică care depune până la data de 02.10.2017, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar mun. Iași, Aleea Nicolina nr. 82, jud. Iași, documentele prevăzute în caietul de sarcini, care se poate procura de la sediul lichidatorului judiciar, în fiecare zi de luni până vineri, orele 08.00–16.00. Relaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul www.insolventa.ro şi la numerele de telefon: 0232/243864, 0757544544. Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., Practician în insolvență, Lucian Andronic
 
Război total pe un pod din Autostrada Moldovei EXCLUSIV

Parte integrată a proiectului Autostrăzii A8, Targu Mureş – Iaşi, podul rutier care face legătura cu raionul Ungheni ridică o problemă nemaiintalnită pentru autorităţile locale. Construcţia car ...

Moartea circulă cu viteză pe străzile din județ!

Viteza constituie principala cauză generatoare de accidente rutiere grave in judeţul Iaşi, potrivit statisticilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ). Acesta este şi motivul pentru care oamenii legi ...

Acuzaţii incendiare şi prejudicii astronomice pe spatele pensionarilor

Sute de mii de lei ingropaţi in afaceri dubioase, angajări piloase şi lefuri ameţitoare, sunt doar cateva din acuzaţiile pe care un fost angajat al Casei de Ajutor Reciproc pentru Pensionari (CARP) Buhuşi ...

Iadul copiilor abuzaţi de propriile rude

Copiii au o serie de drepturi, cum ar fi cel la educaţie, iar părinţii care refuză să-i lase să meargă la şcoală pot ajunge la puşcărie. Astfel, potrivit legislaţiei, minorii nu pot fi supuşi la mu ...

Cum a ajuns inima Bucovinei pe primul loc la spaţii moderne de retail

În municipiul Suceava, zonele industriale Burdujeni şi Şcheia mai păstrează doar in mică măsură vechile activităţi productive. Lucian Gheorghiu, director al Camerei de Comerţ şi Industrie Sucea ...

S-a ales praful de obiectivele industriale ale Iaşului FOTO

Combinate precum Fortus, Nicolina sau Terom au fost făramiţate prin privatizări defectuoase sau rău-intenţionate. Alte branduri comuniste ale oraşului, precum Lactis, Unirea, Avicola, Zimbru sau Ţigarete ...

Topul bolilor provocate de stres

Stresul este inamicul public numărul 1 al zilelor noastre. Ritmul alert de zi cu zi, presiunea socio-economică, varietatea stimulilor la care oamenii sunt expuşi astăzi in permanenţă, - toţi aceşti fact ...

Jongleriile mahărilor Moldovei în capitalismul de junglă

„Evenimentul Regional al Moldovei” continuă prezentarea unui studiu de caz despre o societate din Slănic Moldova care a ajuns la instanţele de judecată, in diverse dosare. Pentru a elucida intre ...

Paradoxul din inima verde a Bucovinei

Municipiul Suceava nu dispune de un parc sau o de grădină publică in adevăratele sensuri ale acestor funcţiuni, spaţiile verzi cărora li s-a dat această destinaţie fiind mai degrabă de natura scuaruri ...

Topul afacerilor prospere din Moldova

De departe, compania care figurează cu cel mai mare număr de salariaţi din regiune este Dedeman. Potrivit analizei anuale realizare de ZF, „Cei mai mari jucători din economie”, Dedeman este cea ...