Evaziunea fiscală sufocă economia locală
Dimensiune font:
Infracțiunile economice au fost tot mai des descoperite de anchetatori în județul Iași, în ultimii ani * totuși, acum, afaceriștilor le vine mai ușor să scape, de exemplu, de acuzația de evaziune fiscală, odată cu ultimele modificări aduse Codului Penal * în ultimul an, zeci de dosare de evaziune fiscală au ajuns pe rolul instanțelor ieșene
În ultimii ani, tot mai mulți afaceriști sau administratori de firme sunt acuzați de comiterea unor infracțiuni de ordin economic, care nu fac altceva decât să îngreuneze dezvoltarea și să prejudicieze bugetul de stat.
Scuza principală a afaceriștilor este că recurg la astfel de infracțiuni deoarece autoritățile îi împovărează cu diverse biruri. Chiar și așa, nimeni nu ar trebui să fie mai presus de lege, iar dorința de înavuțire ar trebui înfrânată tocmai de acest gând.
Zeci de dosare
Numai în cursul anului trecut, la instanțele de judecată ieșene au ajuns 47 de dosare ce aveau drept obiect comiterea infracțiunii de evaziune fiscală. De asemenea, în ultimul deceniu au fost înregistrate sute de cauze similare, în care afaceriști mai mici sau mai cunoscuți au fost obligați să dea ochii cu magistrații.
Mai mult, pe mesele procurorilor se află alte câteva sute de dosare în care diverși ieșeni sunt cercetați deocamdată pentru comiterea unor infracțiuni economice.
„Clanul” Stănescu pare... „abonat”!
În fiecare an, cel puțin o persoană cu numele Stănescu ajunge în fața instanței de judecată, sub acuzația de evaziune fiscală. Anchetatorii susțin că, în general, unii dintre membrii acestui „clan” își deschid firme, după care ori refuză să prezinte actele organelor de control, ori „măsluiesc” acte referitoare la tranzacții fictive, pentru a solicita de la statul român returnarea de TVA, ori pur și simplu încearcă să se sustragă de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
Un caz similar s-a încheiat recent la Tribunalul Iași, unde Sorinel Stănescu a fost condamnat la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, constând în evidenţierea în actele contabile ori în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, în formă continuată.
Conform procurorilor, Sorinel Stănescu ar fi comis faptele de care a fost acuzat în perioada 23 noiembrie 2007 – 26 octombrie 2009.
„Instanța admite în parte acţiunea civilă formulată în cauză şi, în consecinţă, obligă inculpatul Stănescu Sorinel să-i achite Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală suma de 2.115.651 de lei (echivalentul a 501.118 euro), cu titlu de diferenţă de prejudiciu nerecuperat”, au precizat judecătorii ieșeni.
Afacerist pedepsit din nou
Tot recent, un afacerist s-a ales din nou cu o pedeapsă din partea magistraţilor. Astfel, judecătorii din cadrul Tribunalului Iaşi l-au condamnat pe Paul H. la o pedeapsă rezultantă de doi ani şi şase luni de închisoare, cu suspendare, pentru evaziune fiscală. Instanţa a contopit o pedeapsă anterioară primită de ieşean, pentru acelaşi gen de infracţiune. În plus, magistraţii ieşeni au admis acţiunea civilă promovată în cauză de Ministerul Finanţelor Publice şi l-a obligat pe afacerist la plata unor despăgubiri în valoare totală de 99.047 de lei. Bărbatul a fost trimis în judecată pe data de 24 mai 2016, după ce procurorii au menţionat că au descoperit că acesta a încercat să păcălească statul.
Evidențe contabile duble
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi au precizat recent că efectuează urmărirea penală într-un dosar având ca obiect săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, constând în executarea, începând cu anul 2009, de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
„Procurorii, însoţiţi de ofiţeri de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice şi cu sprijinul lucrătorilor operativi din cadrul IPJ Galaţi, au făcut cinci percheziţii domiciliare la un cabinet de avocatură din muncipiul Iaşi, dar și la sediile şi punctele de lucru ale unor persoane juridice din municipiile Iaşi şi Tecuci”, au spus anchetatorii.
Percheziții masive la „păcănele”
În urmă cu câteva săptămâni, procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Casație și Justiție au făcut, de asemenea, cercetări în două dosare penale având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare a banilor.
Astfel, pe baza autorizaţiilor emise de către instanţă, sub coordonarea procurorilor, polițiștii au făcut 313 percheziţii domiciliare la sediile a 16 societăţi comerciale, la punctele de lucru ale acestora, precum şi la domiciliile / reşedinţele persoanelor implicate în comiterea infracţiunilor economice amintite. Atunci au fost efectuate cinci percheziţii în județul Iași, patru în Bacău și două în Vaslui.
„În perioada 2013 – prezent, a fost creat un mecanism infracțional în scopul fraudării bugetului de stat prin neînregistrarea în evidenţele contabile a tuturor veniturilor obţinute din exploatarea de aparate de jocuri electronice de noroc în săli deschise pe raza mai multor localități. Veniturile obţinute din exploatarea aparatelor de jocuri electronice de noroc sunt diminuate prin intervenţii directe asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale acestora”, au afirmat oamenii legii.
Statistici îngrijorătoare
Numărul firmelor care nu plătesc la timp banii pentru contribuţiile de sănătate, pensie ori şomaj ale salariaţilor a crescut cu peste 60% în ultimul an şi jumătate, iar sumele datorate sunt de până la 12 ori mai mari. Restanţele au crescut, însă, destul de mult după ce aceste fapte nu mai sunt încadrate ca evaziune fiscală, astfel că patronii nu mai merg la închisoare, ci plătesc doar o amendă.
Dacă angajatorul nu achită la timp şi corect contribuţiile către bugetul de sănătate, pensie şi şomaj, salariaţii sunt cei care au de suferit. A;adar, ei se pot trezi că li se calculează o pensie mai mică sau că nu pot beneficia de servicii medicale la stat.
„Contribuţiile de asigurări nu erau plătite, societăţile respective poate funcţionau un an sau doi, generau profit, apoi intrau în insolvenţă, iar persoanele care au lucrat în acele instituţii pur şi simplu nu aveau niciun drept, nu le era recunoscut niciun drept de asigurări sociale, de şomaj, fiindcă firma angajatoare nu plătea”, a declarat recent avocatul Adrian Cuculiș pentru presa centrală.
Datorii impresionante
Concluzia este că numărul cazurilor în care firmele şi-au încalcat obligaţiile de virare a contribuţiilor sociale este în creştere rapidă. Asta după ce, de la jumătatea anului 2015, reţinerea impozitelor şi contribuţiilor şi neplata acestora în termen de 30 de zile de la scadenţă nu se mai pedepseşte cu închisoarea.
La bugetul pentru pensii, la nivel național, restanţele au ajuns la peste 14 miliarde şi jumătate de lei în septembrie anul trecut, faţă de două miliarde de lei, cât erau în septembrie 2015. Şi numărul datornicilor a crescut la 116.000, faţă de puţin peste 70.000 de datornici, în 2015.
Mai mult, la bugetul pentru asigurările de sănătate, restanţele au crescut de peste șase ori, la aproape patru miliarde de lei, în condiţiile în care numărul datornicilor a crescut cu peste 48.000. De asemenea, s-a mărit şi numărul firmelor care au restanţe la plata contribuţiilor pentru şomaj. Cele mai recente date ale ANAF arată că peste 112.000 de societăți sunt în această situaţie, cu datorii totale de peste un miliard de lei. Ciprian NEDELCU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau