Exodul tinerilor fără Bac

Nu doar corigenţii au lipsit de la examenul maturităţii, ci şi un număr foarte mare de tineri care ar fi avut dreptul de a se prezenta la evaluări încă de la prima sesiune. Camerele de supraveghere din sălile de examen, dar şi faptul că se pot angaja şi fără diplomă sunt o parte dintre cauzele pentru care reprezentanţii promoţiilor „de sacrificiu” aleg să absenteze. Speranţa conducerii educaţiei din Iaşi sunt şcolile profesionale şi introducerea celei de-a treia sesiuni de Bacalaureat. 

Din ce în ce mai mulţi absolvenţi ai clasei a XII-a renunţă la diploma „maturităţii”, anual adăugându-se sute de tineri fără Bacalaureat celor din promoţiile anterioare. Aproximativ un sfert dintre absolvenţii clasei a XII-a din judeţul Iaşi au preferat să amâne susţinerea examenului, alegând şomajul sau încercând să-şi găsească un loc de muncă în ţară sau peste hotare. „Nu am dat Bac-ul nici în toamnă, pentru că oricum nu am nevoie de diplomă ca să muncesc. Mă pot angaja şi aşa sau pot face un curs”, a explicat Daniel, un tânăr din Paşcani. Cazul lui nu este singular. În aceeaşi situaţie se află peste 1.000 de elevi care s-au mulţumit cu ceea ce au învăţat în 12 clase. „Cred că este vorba o reconfigurare a traseului fiecăruia - gândindu-se că pot să dea atestatul pentru o meserie, în urma căruia primesc acel certificat de pregătire, îl au deja pe cel de 12 clase, se pot înscrie la o şcoală postliceală, pot să muncească, să se pregătească în timp şi apoi să revină pentru examen”, arată Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi.

Absenţa justifică procentul ridicat de promovabilitate
74% dintre tinerii care s-au prezentat la cele două sesiuni ale Bac-ului din 2014 au promovat. Rezultatele lor au poziţionat judeţul Iaşi pe locul trei la nivel naţional, iar procentul de promovare a crescut comparativ cu anii precedenţi. Acesta îşi găseşte explicaţia nu doar în studiul intens al elevilor, o influenţă semnificativă având şi tinerii care nu s-au simţit destul de pregătiţi pentru a-l susţine. „Este un rezultate foarte bun, poziţionându-ne în top trei pe ţară, iar în privinţa mediilor de zece suntem în primul eşalon. Pe de altă parte însă, nu putem să nu avem luciditatea de a constata că s-au prezentat cu 1.000 mai puţini elevi decât aveau dreptul”, puncta şefa ISJ, la finalul probelor Bacalaureatului.

Locul III şi în topul ruşinii
Iaşul nu a fost doar în topul celor mai bune rezultatele la nivel naţional, ci acelaşi loc trei l-a ocupat şi la absenteismul de la examen. Conform datelor MEN, aproape 35% dintre tinerii care au terminat ciclul liceal au amânat susţinerea Bac-ului, după judeţele Brăila (40%) şi Ilfov (37%). „Este opţiunea personală a fiecărui elev, asupra căreia nu se pot lua măsuri. Psihologic vorbind s-a constat, de-a lungul timpului, o înţelegere a tinerilor că examenul nu poate fi luat decât dacă eşti bine pregătit, seriozitatea şi credibilitatea evaluării accentuându-se pe an ce trece. Din acest punct de vedere, unii - poate mai pesimişti ori mai maturi - îşi dau seama că nu sunt la nivelul respectiv. Evident că obiectele care creează probleme sunt cele ştiinţific-abstracte – matematică, fizică, cred că sunt elementele care determină o neprezentare la examen”, a precizat Camelia Gavrilă
5.424 de candidaţi unici s-au înscris la nivelul judeţului pentru a participa la Bacalaureat în sesiunile de vară sau de toamnă, dar dintre aceştia doar 4.535 din promoţia curentă, iar 356 şi-au rezolvat problema corigenţelor mai întâi. Par mulţi, dacă numărul real al celor care au terminat ultimul an de studiu nu ar fi de peste 7.000. Pe de altă parte, sunt şi cei care s-au înscris pentru susţinerea probelor, dar până la desfăşurarea acestora s-au răzgândit, în prima sesiune fiind 327, iar în a doua 325. „Ar trebui să ne gândim la şcolile care au avut promovabilitate 100%, dar a fost un singur elev care a susţinut evaluarea!”, a punctat noul inspector general adjunct, Claudia Tănase. De asemenea, aceeaşi situaţie este la nivelul ţării – 44.000 absolvenţi de liceu neprezentându-se la Bac, dublu faţă de anul precedent, conform statisticilor Ministerului Educaţiei.
La fel s-a întâmplat în 2013, când s-au prezentat la examen 4.788 de tineri din cei 7.486, dar şi în 2012 – din cei 7.417 tineri ajunşi la final de studii preuniversitare, doar 4.872 s-au înscris la examen.

Camerele video, trezire la realitate
Introduse din anul 2011, camerele video din sălile de examen au avut o contribuţie importantă la creşterea numărului de absolvenţi care nu mai dau Bacalaureatul. „Se va regla în timp problema cu aceste promoţii care au fost puţin de sacrificiu, pentru că în momentul în care s-a introdus brusc supravegherea video, seriozitatea examenului a crescut. Au fost cel puţin doi ani în care şocul a fost preluat în plin de cei care credeau că se descurcă şi altfel – mai cu o copiuţă, mai cu un ajutor al colegului din spate. Brusc, a fost o trezire la realitate”, este părerea şefei ISJ din Iaşi.

Speranţa - şcolile profesionale şi sesiunea suplimentară de Bac
O schimbare este aşteptată de la elevii care au avut posibilitatea de a opta pentru învăţământul profesional, începând cu anul şcolar 2014-2015, realizându-se o oarecare triere a celor care se vor înscrie peste patru ani la examenul de Bacalaureat. „Regândirea învăţământului profesional – tehnic – şi, astfel, reapariţia şcolii profesionale reprezintă o posibilitate de a alege din start – de la clasa a IX-a – traseul profesional. Vin nişte reglaje pe care le face sistemul educaţional, fiind clar că ar trebui să ajungă la liceu elevi care sunt capabili să reziste la programa dificilă de matematică, fizică, chimie”, arată Camelia Gavrilă. De asemenea, şefa ISJ este de părere că introducerea celei de-a treia sesiuni de bacalaureat ar putea fi o soluţie în sprijinul tinerilor, având la dispoziţie încă jumătate de an pentru a se pregăti, cu atât mai mult cu cât este în discuţii introducerea orelor de pregătire focalizată pe nivelul fiecărui participant. „Ca profesor, mi-aş îndrepta atenţia asupra celor care au posibilitatea de lua un examen şi care ar trebui, poate, acomodaţi cu ideea de studiu mai insistent, consiliaţi, susţinuţi cu formă de pregătire nuanţată. Cred că şi şcolile ar trebui să intervină prin managementul practicat în şcoli. Strategia trebuie lansată către toate unităţile şcolare, de implicare a şcolilor şi de nuanţare a demersului la nivelul fiecăreia”, a completat şefa ISJ cu o recomandare.

„Important este să-şi facă treaba bine!”
O parte dintre angajatori nu par a pune însă accentul pe existenţa diplomei maturităţii, accentul fiind pus doar pe „dorinţa de muncă”. „La interviul de angajare nu întreb niciodată candidatul dacă are sau nu diplomă. Important este să-şi facă treaba bine! Mă interesează mult mai mult dacă poate să-şi asume responsabilitatea unui job şi dacă se poate descurca, iar asta se observă din dorinţa de a munci, nu după nota de pe diplomă sau dacă o are. Am şi angajaţi cu facultate, care nu şi-au găsit ceva în domeniul pentru care s-au pregătit, dar cu toţii se implică la fel de mult în activităţile noastre”, explică Marius, patronul unui restaurant din Iaşi.
Aceeaşi atitudine este şi peste hotare, nu doar în ţară. „Am făcut o şedinţă de familie şi am hotărât toţi că e mai bine să nu mai dea examenul, ci să plece cu fratele lui să muncească. Cel mare are Bac-ul luat cu opt şi ceva, a făcut şi un an de facultate, dar s-a lăsat pentru că nu mai aveam bani să-l ţin. Nu l-a întrebat nimeni niciodată dacă are sau nu diplomă şi câştigă mai mult de 1.000 euro pe lună în Italia”, povesteşte Viorica, din comuna Vânători, care se descurcă doar cu sprijinul copiilor.

Renunţarea la studii începe după opt clase
La finalul clasei a VIII-a, 172 de elevi nu s-au înscris pentru continuarea studiilor liceale sau profesionale. Dacă o parte dintre ei şi-au urmat părinţii sau rudele peste hotare, majoritatea au luat această hotărâre din cauza lipsei de bani, nefiind vreo instituţie de învăţământ liceal sau profesional în comuna în care trăiesc. Soluţii pentru sprijinirea lor au fost căutate şi au fost făcute demersuri pentru convingerea părinţilor de a-şi lăsa copii să-şi continue formarea profesională, dar noul an şcolar a început deja de o săptămână fără ca ei să-şi ocupe locul în bancă.

Andreea IGNEA

1.000
Acesta este numărul aproximativ al elevilor ieşeni care au absentat la Bacalaureat, reprezentând 35% dintre absolvenţii claselor a XII-a din judeţ

* * *
4.535
Acesta este numărul de candidaţi unici din judeţul Iaşi la cele două sesiuni ale Bacalaureatului

* * *
„La interviul de angajare nu întreb niciodată candidatul dacă are sau nu diplomă. Important este să-şi facă treaba bine! Mă interesează mult mai mult dacă poate să-şi asume responsabilitatea unui job şi dacă se poate descurca, iar asta se observă din dorinţa de a munci, nu după nota de pe diplomă sau dacă o are”- angajator

* * *
„Am făcut o şedinţă de familie şi am hotărât toţi că e mai bine să nu mai dea examenul, ci să plece cu fratele lui să muncească. Cel mare are Bac-ul luat cu opt şi ceva, a făcut şi un an de facultate, dar s-a lăsat pentru că nu mai aveam bani să-l ţin. Nu l-a întrebat nimeni niciodată dacă are sau nu diplomă şi câştigă mai mult de 1.000 euro pe lună în Italia” - părinte

* * *
„Nu am dat Bac-ul nici în toamnă pentru că oricum nu am nevoie de diplomă ca să muncesc, mă pot angaja şi aşa sau pot face un curs” - absolvent de 12 clase

* * *
„Se va regla în timp problema cu aceste promoţii care au fost puţin de sacrificiu, pentru că în momentul în care s-a introdus brusc supravegherea video, seriozitatea examenului a crescut” - Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi