Groază şi mizerie în spatele gratiilor

 Situaţia deţinuţilor rămâne unul dintre punctele nevralgice majore ale României * nici la Iaşi, lucrurile nu sunt deloc roz * se vorbeşte despre supraaglomerare, proastă igienă, probleme cu hrana, bătăi sau chiar crime după gratii * situaţia a ajuns şi în atenţia organismelor europene

 Situaţia celor ajunşi după gratii rămâne una dintre marile pete de pe obrazul României, periodic ţara noastră alegându-se cu verdicte aspre de la CEDO, dar şi cu istorii demne de o Carte neagră a Recordurilor. Penitenciarul ieşean nu face excepţie, după cum a dovedit-o experienţa ultimilor ani.
Deşi aici ajung indivizi care au încălcat legea, tocmai pentru a nu mai constitui un pericol, pe lângă incidente minore, unitatea ieşeană de maximă siguranţă se poate lăuda cu o crimă care i-a şocat chiar şi pe angajaţi. Pe 23 ianuarie 2013, Ion Damian Ungureanu, Cristian Agapie, Constantin Stîrpu şi Sergiu Boingeanu s-au luat la bătaie în celulă, primii doi pierzându-şi viaţa. Boingeanu era şeful celulei. „Pentru că nu era avantajat de statură şi forţă fizică, l-a atras pe Stîrpu, percepând taxe de protecţie. Taxele erau sume trimise de rudele colegilor pentru alimentarea cardurilor de cumpărături”, au precizat procurorii.

Când Stîrpu a vrut să facă un ceai, zgomotul l-a trezit pe Ungureanu, care l-a lovit cu piciorul în coaste. Boingeanu a sărit în apărarea lui şi l-a lovit pe Ungureanu de mai multe ori în cap cu un taburet. Agapie s-a apropiat, cu un cuter, dar Stîrpu l-a doborât cu o lovitură de picior, i-a luat cuterul şi l-a înjunghiat. Apoi i-a dat cu alt taburet în cap şi lui Agapie, şi lui Ungureanu. Agapie a mai încasat o rundă de lovituri de la amândoi oponenţii. Deţinuţii din celulă au dat apoi declaraţii zguduitoare. „Agapie şi Ungureanu cereau taxă de protecţie de la toată camera, pentru că erau şmecheri. Atunci când am văzut ce se petrece, mi-a fost frică şi m-am acoperit cu pătura”, a povestit Adi Fărtăiş. „Am încercat să uit ce s-a întâmplat. Agapie şi Ungureanu erau colegii mei de celulă şi îi ştiam ca fiind agresivi. Şi mie mi-au cerut taxă de protecţie, ameninţându-mă că, dacă nu le dau 100 sau 200 de euro, mă taie”, a povestit Ionuţ Lupu.

„Era o linişte de mormânt în cameră”
Cei aflaţi de cealaltă parte a uşii s-au sesizat foarte greu. La început, totul părea în regulă, potrivit agentului Eugen Popa: „La ora şase şi două-trei minute trecusem pe la camera 22 şi era totul în regulă. Aproximativ la 6.15, am auzit nişte bubuituri ca şi cum alerga cineva, dar s-au oprit. La un interval de două-trei minute, am auzit nişte zbierete de oameni îngroziţi, ceva foarte urât şi nişte bătăi puternice în uşa camerei”. Omul încă nu îşi dăduse seama ce s-a întâmplat: „Am strigat Unde baţi, unde strigi? Este şi un bec de semnalizare pe care ei l-au aprins. Am ajuns, am deschis vizeta, nici n-am apucat să mă uit când cineva mi-a spus Domnule agent, sunt doi morţi”.
Scena de după măcel a rămas întipărită în minţile agenţilor, care până atunci considerau celula drept una liniştită. „Pe primul culoar era o persoană întinsă pe jos. Nu mişca, era plină de sânge. În celălalt spaţiu mai era o persoană rănită, însângerată”, a povestit Narcis Şerban, primul care a intrat în celulă. „Era o linişte de mormânt în cameră şi m-am adresat deţinuţilor să spună ce s-a întâmplat acolo. Nu am primit niciun răspuns”, şi-a amintit şi şeful de tură, Roland Bulai. Criminalii au rămas în puşcărie, de data asta condamnaţi la închisoare pe viaţă.

Ţepe de după gratii
Deşi acesta rămâne cel mai îngrozitor exemplu de cât de prost pot merge lucrurile în puşcărie, există şi alte situaţii ce dovedesc că nivelul de control nu e nici pe departe cel intenţionat pentru sistem - ţepele prin telefon. Unii răufăcători care au ajuns în penitenciar din cu totul alte motive sunt şcoliţi într-ale ţepelor chiar de colegi, devenind la rândul lor adevăraţi maeştri în a-i convinge pe naivi că trebuie să plătească pentru a-şi ajuta rudele implicate în accidente rutiere. Aşa s-a întâmplat cu Petru Pavel Anti, din Butea, aflat în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi. Prima oară, el a ajuns după gratii pentru pedofilie. El a violat sexual doi copii, de 11 şi 15 ani, silindu-i să-i îndeplinească fanteziile sexuale sub ameninţarea cuţitului. Mai mult, le-a spus că îi va ucide dacă povestesc ce le-a făcut. A fost condamnat la 4 ani de puşcărie, apoi s-a apucat de înşelăciuni. Revenind în celulă, a reuşit să înşele zeci de persoane tocmai prin metoda Accidentul.

Au ajutat deţinuţii să facă rost de telefoane şi cartele chiar şi cei care, teoretic, ar fi de partea legii. Zilele trecute, tocmai pentru o astfel de ispravă a fost condamnată o avocată. Mihaela Alina Scafaru se iubea cu interlopul Florin Rotariu, zis Cap de porc, care a fost apoi încarcerat. Avocata a promis 1.000 de euro unui agent al Penitenciarului Iaşi, tocmai ca să ducă înăuntru opt aparate, un încărcător de telefon şi alcool, ascunse în alimente. „La 26 aprilie 2015, Scafaru Mihaela, concubina lui Rotariu, a remis lui Craiu Aurel 1.000 euro şi bunurile menţionate, în scopul înmânării acestora agentului de penitenciar, în numele lui Rotariu Florin, lucru care s-a şi întâmplat în cursul aceleiaşi zile”, au spus procurorii. A doua zi, lucrurile au ajuns la interlop, dar agentul anunţase procurorii. Scafaru a fost condamnată la doi ani şi patru luni de închisoare.

Plângeri privind condiţiile de trai
La rândul lor, deţinuţii s-au plâns constant de traiul de după gratii. „Penitenciarele sunt arhipline, condiţiile sunt jalnice, dotările minime obligatorii lipsesc total, masa e sub orice critică, sănătatea şi viaţa îmi sunt puse în pericol”, spunea Dumitru M., care a dat în judecată statul pentru asta. Corneliu Vasile A. a cerut chiar daune morale de 200.000 de lei, pe motiv că i se îngrădesc drepturile. „Solicit să se alcătuiască o comisie care să verifice condiţiile existente la regimul deschis în PNT Iaşi (Penitenciarul Iaşi, n.r.). Mi se oferă doar o oră şi jumătate de stat în aer liber pe zi, lucru inadmisibil! Nu mi se permite să muncesc, pentru că aş fi avut rapoarte în mandatul anterior, dar acum nu sunt condamnat pentru mandatul anterior! Cadrele medicale nu îşi fac serviciul în mod cuviincios, suntem trataţi ca nişte animale”, a detaliat Corneliu Vasile A.
Chiar şi APADOR-CH a făcut un raport nu foarte măgulitor asupra situaţiei de la Iaşi: „Condiţiile de cazare din cele trei pavilioane variază de la decent - pavilionul nou construit, unde sunt cei de la regim deschis, la condiţii inumane şi degradante - pavilionul construit în 1983, unde se află majoritatea deţinuţilor, cei de la regim închis: o clădire cu risc seismic în care deţinuţii au la dispoziţie aproximativ 1,2- 1,3 mp drept spaţiu personal calculat cu tot cu baie, fără mobilier, cu paturi suprapuse pe trei rânduri, saltele în stare avansată de uzură pline de ploşniţe. Supraaglomerarea este o problemă gravă a penitenciarului: chiar în varianta în care se includ băile în suprafaţa camerelor, la o suprafaţă totală de 2.616 mp revin în medie unui deţinut 1,8 mp, mai puţin de jumătate din suprafaţa minimă de 4 mp”.
Un deţinut a sesizat anul trecut şi Avocatul Poporului. „S-a constatat că în camera în care era cazat deţinutul se aflau 26 de persoane. Suprafaţa camerei era de 32,85 mp, respectiv 114,97 mc aer, din care o suprafaţă de aproximativ 10 mp era alocată băii şi unui spaţiu de depozitare a hainelor, paturile fiind dispuse supraetajat pe trei niveluri. Camera şi grupul sanitar aveau câte o fereastră cu gratii, care nu asigurau condiţii corespunzătoare pentru iluminatul natural, erau deteriorate şi nu puteau asigura confortul termic. La baie existau două grupuri sanitare separate, insalubre şi insuficiente faţă de numărul mare de condamnaţi, aflate într-o stare avansată de degradare. Deşi fereastra băii era deschisă, era un puternic miros de mucegai, iar pereţii erau nezugrăviţi şi murdari“, a arătat raportul Avocatului Poporului. Obiectele de igienă şi îmbrăcăminte care nu mai încăpeau în locul de depozitare de lângă baie erau ţinute în genţi şi sacoşe pe paturi. „Din cauza supraaglomerării nu exista posibilitatea amenajării altor spaţii de depozitare. Saltelele şi lenjeriile de pat erau asigurate de administraţia locului de deţinere, fiind vechi, dar într-o stare acceptabilă. Masa se servea în cameră, în paturi, deoarece nu era loc pentru mese, între paturi fiind amplasate băncuţe care puteau fi folosite la servirea mesei”, se mai arată în raport.

Bilanţ în alb şi negru
Aflaţi la ora bilanţului pe 2015, mai-marii Penitenciarului Iaşi s-au lăudat totuşi cu... îmbunătăţirea condiţiilor de exercitare a drepturilor deţinuţilor. „Obiectivul a fost realizat prin menţinerea la standardele impuse de dispoziţiile legale a asigurării drepturilor deţinuţilor - informaţie, convorbiri telefonice, pachet şi vizită, consultarea documentelor de interes personal, corespondenţă şi petiţionare, asistenţă diplomatică, căsătorie, muncă, introducerea şi modernizarea tehnologiilor digitale în ceea ce priveşte dreptul la informaţii şi la consultarea documentelor cu caracter personal prin infochioşcuri, precum şi dreptul la comunicări on line, aplicarea în mod legal a procedurii de acordare a recompenselor, asigurarea protecţiei deţinuţilor care se încadrează în criteriile de stabilire a gradului de vulnerabilitate, înregistrarea operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate de către deţinuţi corect şi la timp”, a concluzionat Marius Vulpe, directorul unităţii, care totuşi a recunoscut că s-a lucrat „în condiţiile insuficienţei resurselor umane, a legislaţiei în continuă modificare şi uneori incompletă, a agresivităţii crescânde a deţinuţilor, a condiţiilor improprii de muncă, a insuficienţei resurselor financiare şi a standardelor din ce în ce mai ridicate ale sistemului penitenciar”.

Desigur, situaţia din penitenciarele româneşti este complexă, şi acolo nu ajung sfinţi. Până la urmă, doar o combinaţie de interacţiune umană, asigurare de resurse financiare şi decizii corecte le poate transforma în locuri de reeducare, nu de dezumanizare. Cristina CZELLER

40
Este numărul de agresiuni înregistrate în Penitenciarul Iaşi, în 2015.

* * *

1.002
Este numărul deţinuţilor sancţionaţi pentru încălcări ale Regulamentului de ordine interioară şi 2.649 recompensaţi pentru comportament pozitiv.

* * *
519.438 de convorbiri telefonice legale au avut deţinuţii.
4.662 de scrisori au fost trimise.
14.841 de vizite au avut loc.
12 deţinuţi şi-au pus pirostriile.

* * *
Lucrătorii Penitenciarului Iaşi au făcut 143 de percheziţii în camere, unde au găsit 98 de telefoane mobile.

* * *
7.500 EURO
Atât a primit ca despăgubiri pentru condiţiile din puşcărie Petru M. de la CEDO.

* * *
3,76 LEI
Este norma zilnică de hrană a unui deţinut.