HALUCINANT: Condamnaţi fără vină

În ultimul deceniu, zeci de persoane s-au adresat instanţelor de judecată, cerând daune de lastatul român, pentru nedreptăţile suferite în Justiţie * unele persoane au fost arestate şi judecate ani de zile, pentru ca, într-un final, să fie achitate * altele au stat chiar la puşcărie ani buni, până să se dovedească faptul că erau nevinovate * odată cu scoaterea la lumină a acestor cazuri, încrederea în Justiţie a scăzut în mod considerabil

Americanii au o zicală celebră referitoare la sistemul lor judiciar, care sună cam aşa: „Mai bine un vinovat în libertate, decât un nevinovat după gratii!” Deşi această zicală are tâlcul ei şi este bazată pe principii corecte, în România ultimului deceniu ea nu a prea fost aplicată. Dovadă stau zecile de procese în care diverse persoane solicită despăgubiri de la statul român pentru erorile judiciare.

Un caz celebru

Primul caz al fostului PNA, actualei Direcţii Naţionale Anticorupţie (DNA), a fost chiar „Dosarul Zahărului”, în cadrul căruia mai mulţi funcţionari bancari şi oameni de afaceri ieşeni au fost acuzaţi pe atunci (începutul anilor 2000) de comiterea unor infracţiuni cu caracter economic. După aproape un deceniu de judecată, după reţineri, după condamnări la prima instanţă şi mult tam-tam, cei peste 20 de inculpaţi au fost achitaţi în cele din urmă.

Astfel, unii dintre ei au apelat la aceleaşi instanţe, pentru acordarea de daune morale şi materiale, susţinând că vieţile şi afacerile lor au fost distruse după un deceniu de... „plimbări” prin sălile de judecată. Mai mult, unul dintre acuzații achitați în „Dosarul Zahărului” s-a arătat nemulțumit de despăgubirile primite la prima instanță. Vasile Iftodie a făcut recurs la decizia Tribunalului Iași. Acesta a solicitat inițial daune de 7 milioane de euro, dar prima instanță a decis ca statul să-i achite doar 230.000 de euro şi 17.625 de lei. După ce un alt acuzat din acest dosar, Eduard Păvăloaia, a obţinut la Tribunal daune materiale de 209.000 de lei şi morale de 550.000 de lei, și Iftodie a dat statul în judecată. Iftode a stat după gratii 374 de zile. Acesta li s-a plâns judecătorilor Tribunalului că rudele au fost marcate profund de situaţie.

„Din cauza situaţiei create şi a fricii, prietenii mei, deveniţi ulterior inculpaţi, au început să aibă îndoieli privind încrederea pe care mi-au acordat-o. În toată perioada arestării mele, părinţii mei, oameni corecţi, ce n-au încălcat niciodată legea, au fost foarte speriaţi, fiind depăşiţi de orice explicaţie raţională le-aş fi oferit”, se arată în acţiunea depusă la instanță.

Cazul „prostituatei virgine”

În urmă cu mai bine de un deceniu, o tânără din localitatea Tomeşti a fost băgată în închisoare din cauză că nu ar fi platit o serie de amenzi aplicate pentru practicarea prostituţiei. Gabriela S. i-a implorat pe anchetatori să o creadă că nu era persoana amendată şi că, de fapt, vinovata s-a folosit de datele ei de identitate. Fata a stat două săptămâni după gratii, până când, în urma unui control ginecologic, autorităţile şi-au dat seama de greşeala comisă şi au pus-o în libertate.

Probleme din pricina unui fir de păr

Într-un alt caz, ieşeanul Romică Valentin Chiperi a fost acuzat, pe baza analizei ADN a unui fir de păr, că l-ar fi ucis şi tâlhărit, în urmă cu peste zece ani, pe Gheorghe P. Tânărul a negat aceste acuzaţii, însă a fost arestat preventiv şi condamnat la 22 de ani de închisoare, apoi la 18 ani de detenţie. În cele din urmă, dosarul a fost întors spre rejudecare şi, după deshumarea victimei, specialiştii au concluzionat că acesta este nevinovat, fiind achitat de aceleaşi două instanţe care îl condamnaseră. În cele din urmă, procurorii au renunţat la acuzele aduse lui Chiperi.

A pierdut tot din cauza Justiţiei

Un alt caz care demonstrează că apar erori judiciare este cel al unui ieşean care a stat cinci luni în închisoare, fără a fi audiat vreodată. Emilian Floroiu a dat în judecată statul român, cerând despăgubiri de 250.000 de euro pentru că a stat în puşcărie fără a fi vinovat de acuzaţiile care i s-au adus. Acesta a povestit că a fost trimis în faţa instanţei, a fost judecat şi condamnat în lipsă la trei ani de detenţie, pentru înşelăciune, însă nu a fost audiat vreodată. El a fost ridicat din Spania de către Interpol şi trimis în România, unde a fost băgat după gratii. În momentul reţinerii, bărbatul avea în Spania o afacere înfloritoare în domeniul construcţiilor, cu 40 de angajaţi. Ulterior, ieşeanul a rămas fără afacere. Când a fost băgat după gratii, ieşeanul a cerut rejudecarea dosarului, iar magistraţii l-au achitat, constatând că Floroiu nu era vinovat.

Celebrul caz „Ţundrea”

La nivel naţional, cea mai mare eroare judiciară este considerată cea din cazul lui Marcel Ţundrea. Bărbatul a stat 12 ani în puşcărie pe nedrept. Acesta a fost acuzat că ar fi violat şi ucis o fată de 13 ani din comuna Pojogeni, judeţul Gorj. În urma unei cereri de revizuire formulată de Ţundrea, judecătorii au ajuns la concluzia că nu acesta fusese asasinul minorei. Până la urmă, Ţundrea a fost achitat definitiv în baza expertizelor ADN efectuate după deshumarea cadavrului victimei, care i-au stabilit nevinovăţia. Bărbatul acuzat şi condamnat pe nedrept nu a mai apucat să se bucure de dreptatea care s-a făcut după 12 ani de puşcărie, de despăgubirile băneşti acordate de statul român sau de tragerea la răspundere penală a adevăratului criminal, deoarece a murit pe 18 ianuarie 2007, cu câteva zile înainte de a împlini 57 de ani.

CSM a recunoscut existenţa greşelilor

Reprezentantii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au precizat că, în România, au existat multe erori judiciare. „Sigur că au existat multe erori judiciare. Pe de altă parte, nu toate întâmplările relatate de mass-media pot fi încadrate la această categorie”, au spus reprezentanţii CSM.

Ce spune legea

Răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare este reglementată principial în art. 52 alin. (3) din Constituţia României, unde se prevede: „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.” Textul constituţional este dezvoltat în Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Astfel, în cele opt alineate ale art. 96 al acestei legi sunt cuprinse dispoziţiile aplicabile răspunderii statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare în general, precum şi unele reguli care se aplică exclusiv în cazul erorilor judiciare comise în alte procese decât cele penale. În ceea ce priveşte cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare comise în procese penale, art. 96, alin. (3) din Legea nr. 303/2004 prevede că sunt stabilite de Codul de procedură penală. Ciprian NEDELCU