O poveste despre sacrificiu şi succes

Un proiect iniţiat de coregraful Anda Croitoriu, bazat pe tradiţii şi dansuri populare, a primit mii de aplauze în ţară şi peste hotare * Ansamblul „Comorile Neamţului” a cântat pe zeci de scene importante şi s-a întors acasă cu sute de premii * o mare bucurie a fost şi participarea la „România dansează”, unde a ajuns în semifinale * tinerii artişti sunt modele demne de urmat, ce duc mai departe tradiţia populară * ei dedică folclorului fiecare secundă în care nu sunt la cursuri * singura lor supărare este că nu sunt cunoscuţi în oraşul în care trăiesc şi ar vrea să aibă mai multă apreciere din partea celor din Piatra Neamţ 

În urmă cu mai bine de cinci ani, o tânără inimoasă, Anda Croitoriu, a înfiinţat la Palatul Copiilor din Piatra Neamţ un ansamblu de dansuri populare care a ajuns, în timp, să cunoască gloria inclusiv peste hotare. În formaţie sunt peste 100 de membri, cu vârste între 4 şi 18 ani.
Dragoste pentru folclor
Pe Anda Croitoriu am găsit-o la Palatul Copiilor, în sala de repetiţii, pregătindu-se pentru următoarele reprezentanţii. „Denumirea de Comorile Neamţului am dat-o eu şi sunt foarte mândră de artişti”, povesteşte tânăra coregrafă. „Uneori nu pot descrie în cuvinte această muncă. Datoria mea de cadru didactic este să-i fac pe copii să iubească folclorul, dansul popular, să rămână alături de noi, apoi totul vine de la sine”, a spus Andra Croitoriu. Se spune că dansul, odată ce ţi-a intrat în sânge, nu mai poţi să-l scoţi. „Ne mândrim că avem peste 100 de trofee atât din ţară, cât şi din străinătate. Suntem foarte cunoscuţi în ţară şi suntem foarte mândri de acest lucru. Membrii mai mari ai ansamblului nu au ştiut să ia locul doi, ci doar primul loc sau Marele Trofeu. Indiferent la ce festival am fost, au muncit şi am ridicat nivelul aşteptărilor. Este extraordinar să vezi că se ridică juriul în picioare şi te aplaudă, să fiu chemată ca şi coregraf şi să fiu felicitată de juriu. Muncă este în egală măsură şi din partea mea, şi din partea copiilor. Premiile sunt atât de multe încât nu pot să le enumăr, sunt foarte multe la festivaluri din toată ţara”, a zâmbit profesorul.
În urmă cu trei ani, ansamblul a marcat şi prima ieşire la un festival internaţional, în Spania. A fost alegerea instructorului şi a copiilor în egală măsură. Coregraful a ales un oraş cu ieşire la mare pentru a le face copiilor din ansamblu o dublă bucurie: „Nu a fost un festival concurs, ci fiecare ţară şi-a prezentat tradiţiile şi folclorul propriu. A fost o experienţă extraordinar de frumoasă, mai ales că unii dintre copii nu văzuseră niciodată marea. Din Spania am plecat la un festival în Franţa şi de acolo ne-am întors acasă cu placheta. Cel mai emoţionant moment din toată deplasarea a fost atunci când s-a cântat Imnul României şi ştiam că e datorită nouă, că suntem acolo să reprezentăm România. şi copiii erau emoţionaţi. A urmat un festival în Turcia, la Bergama. A fost foarte frumos. Abia aşteptăm să mergem din nou acolo”.
Profesor cu dansul în sânge
Coregrafia rămâne pentru Anda Croitoriu nu numai o mare pasiune, ci şi un stil de viaţă. „De mai bine de 20 de ani trăiesc cu dansurile populare”, ne spune tânăra coregrafă ce a făcut din sala de dans o a doua casă. „Le iubesc şi consider că sunt punctul meu forte. Meseria mea de bază este de dansator. Am 33 de ani şi 20 de ani de dans. Locul unde eu mă simt cel mai bine nu este în faţa scenei acolo de unde ghidez copii, ci pe scenă. Acolo mă simt împlinită total. Dacă mă lasă cineva să dansez de dimineaţa până seara, eu sunt cea mai fericită”, a recunoscut profesorul de folclor.
Cei care s-au înscris la cursul de la Palatul Copiilor au învăţat de la Anda în primul rând dragostea pentru dansul popular, apoi că doar ambiţia şi munca asiduă îţi aduc satisfacţie. După repetiţii şi sacrificii, copiii şi adolescenţii din ansamblu au fost chiar ei cei care „s-au selectat” ca membri cu drepturi depline ai «Comorilor Neamţului». „Contează foarte mult să ştii cum să-i atragi pe copii. Trebuie să ştii cum să le arăţi şi când că îi iubeşti, când să-i cerţi, să închizi câteodată ochii la o greşeală, iar uneori să pui piciorul în prag. Cu cei mari, de liceu, trebuie să ai o relaţie foarte apropiată, trebuie să le fii şi prieten şi cadru didactic, ca să-i poţi atrage şi să muncească împreună cu tine”, îşi dezvăluie Anda formula succesului repurtat cu ansamblul folcloric.
Dansează de la vârsta de 13 ani, iar la un moment dat a ales să treacă la o etapă mai înaltă şi să-şi construiască o carieră ca şi dansator profesionist. A urmat Facultatea de Coregrafie, iar sacrificiile de dragul artei s-au amplificat atunci pentru că mergea şi la cursuri, creştea şi un copil. Marea dezamăgire a vieţii ei a fost faptul că a fost nevoită să renunţe la dans când a terminat studiile universitare. Între timp, directorul de la Palatul Copiilor din Piatra Neamţ i-a oferit posibilitatea de a deveni profesor de dansuri populare, încurajând-o să meargă mai departe şi să urce pe scenă alături de cei pe care-i pregăteşte. „Sunt spectacole în care dansez alături de copii pe scenă. Este una să dansez cu ei şi alta doar să le dai indicaţii de jos. Dacă este să aleg, clar trebuie să dansez cu ei”, spune Anda Croitoriu.
Confirmarea valorii la „România dansează”
„Comorile Neamţului” este un ansamblu cunoscut în toată ţara, a devenit un adevărat brand al folclorului românesc, însă pe plan local puţini ştiu de el. „Nu spun că ansamblul nostru este cel mai bun, ci doar foarte bun, pentru că au fost şi alte ansambluri la «România dansează» şi nu au reuşit să treacă nici măcar de prima preselecţie. Noi am trecut şase preselecţii. A fost foarte greu, am muncit enorm. Sincer, nu m-am aştept să ajungem atât de departe, pentru că era din ce în ce mai greu. Dar, cu cât urcai muntele, cu atât părea mai frumos. şi curiozitatea de a vedea ce se întâmplă mai departe era tot mai mare. Toată lumea ne cunoştea în ţară, ne aprecia, dar aici, în Piatra Neamţ, mai puţin”, a spus Anda.
Nu aşteaptă laude, ci doar ca oamenii să înţeleagă că eforturile depuse de aceşti copii sunt foarte mari. Fiecare detaliu, poziţia capului, a picioarelor, privirea, zâmbetul sunt importante şi se repetă ceasuri întregi până la atingerea perfecţiunii. „Am fost la un pas de finală. Am intrat în semifinală, am trimis acasă celălalt ansamblu şi ne-am duelat. Am avut nevoie de votul publicului. Oameni din toată ţara ne-au votat, probabil, dacă noi am fi fost şi mai cunoscuţi, am convingerea că am fi ajuns în finală”.
În Piatra Neamţ, copiii din ansamblu au urcat pe scenă la diferite evenimente, însă, spre dezamăgirea lor, oamenii din oraş îi întrebau de unde sunt, din ce oraş. Anda Croitoriu vrea să ducă mai departe «Comorile Neamţului», copiii pe care i-a format, în pofida tuturor sacrificiilor şi obstacolelor ce apar.
Mamă pentru copiii de-acasă şi din ansamblu
Pentru profesorul Anda Croitoriu, ca şi pentru copiii din ansamblu, arta coregrafică populară înseamnă foarte multe sacrificii. După ce ai gustat nectarul trofeelor şi a primului loc să cobori chiar şi numai cu o treaptă mai jos, este aproape de neconceput. „Eu sunt mulţumită de ceea ce fac, chiar dacă e greu să munceşti cu copii şi să ai şi tu acasă copii. Trebuie să te împarţi şi să devii mamă pentru toţi copiii. În acelaşi timp, şi eu devin un copil pe lângă părinţii care mă ajută şi mă sprijină”, a recunoscut Andra Croitoriu.
Palatul Copiilor şi scena au devenit o a doua casă pentru coregrafa Anda Croitoriu şi pentru cei 100 de copii pe care îi coordonează. Bucuria dansului suplineşte toate dezamăgirile şi neîmplinirile de pe parcurs, drumul către succes şi confirmarea valorii nu a fost şi nu va fi unul scurt şi drept, ci unul sinuos şi greu de parcurs. Însă, la capătul lui strălucesc reflectoarele şi mulţimea spectatorilor care aplaudă. şi această răsplată nu le-o va putea lua nimeni niciodată.
Ingrid CIOFOAIA

„Emoţiile de pe scenă te eliberează total, indiferent de ce s-ar întâmpla. Atunci când dansezi te eliberezi de tot. Şi nu numai eu spun asta, ci şi marii artişti povesteau că pe scenă trebuie să dai tot, indiferent de ce probleme ai acasă, că Doamne fereşte, ai un necaz mare. Mie mi s-au întâmplat astfel de lucruri şi ştiu ce înseamnă. Tot timpul mi-am repetat în minte că dorinţa cea mai are a mamei mele a fost să dansez. Ea fost cea care m-a îndemnat să dansez”

Dacă ar fi să dea o definiţie a dansului – „Mi-aş dori ca oricine să aibă această experienţă. Fiecare artist are ceva special, la fel şi dansatorul. Pentru mine, dansul înseamnă foarte mult şi îmi doresc să-l duc mai departe, prin aceşti copii”.