Populaţia Moldovei este tot mai bolnavă EXCLUSIV

Moldova a avut în ultimii trei ani o populaţie bolnavă de inimă, cu probleme digestive, osteoarticulare, dar şi cu boli care ţin de nutriţie * medicii spun că toate s-ar putea evita dacă ar exista o prevenţie a acestora * problemele cardiace sunt împărţite de Clinica de Cardiologie de la Spitalul „Sf. Spiridon” cu Institutul de Boli Cardiovasculare, din cauza lipsei unui aparat vital pentru salvarea celor care au suferit un infarct miocardic acut

În ultimii trei ani, la Spitalul „Sf. Spiridon” au ajuns pe paturile de spital peste 140.000 de moldoveni, cu o medie de 47.000 de pacienţi în internare continuă şi alţi 41.000 în spitalizare de zi. Conform unei statistici oferite de Spitalul „Sf. Spiridon”, Moldova este o regiune vânată de boli ale sistemului digestiv, ale sistemului circulator, osteoarticular, dar şi cu boli de nutriţie şi metabolism, care ar putea fi evitate dacă le-am preveni. În medie, sunt peste 7.000 de internări anual pentru fiecare afecţiune în parte.

Cel mai rău stăm cu bolile digestive, unde doar anul trecut s-au înregistrat 11.240 de internări, dar şi cu bolile de inimă, care au internat în Clinica de Cardiologie 7.852 de cazuri. Analiza comparativă a repartiţiei cazurilor pe grupe de vârstă a arătat o incidenţă mare a afecţiunilor în grupa de vârstă 55 - 64 de ani, cu 50% femei şi 50% bărbaţi, situaţia fiind conform statisticilor una echilibrată din acest punct de vedere. „Afecţiunile din ultimii ani sunt aceleaşi, cu mici diferenţe. Fiind cel mai mare spital din toată regiunea Moldovei, există o cazuistică mai complexă, însă vârfurile în ceea ce priveşte anumite afecţiuni sunt acelaşi, adică boli cardiovasculare, digestive şi de nutriţie”, a precizat ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sf. Spiridon” Iaşi.

Hăţişul birocratic blochează un tratament revoluţionar al hepatitei

Zilnic, victima unui infarct miocardic ajunge la Iaşi
În topul afecţiunilor internate în unitatea medicală se află bolile sistemului circulator, însă doar o parte dintre pacienţi ajung aici, majoritatea fiind redirecţionate din start către Institutul de Boli Cardiovasculare, din cauza faptului că Spitalul „Sf. Spiridon” nu le poate asigura tratamentul complet, ca urmare a lipsei angiografului, care ar distruge cheagul de sânge şi ar deschide artera afectată. „Acolo se face procedura medicală numită angioplastie, se montează stent şi apoi sunt externaţi pacienţii, urmând să intre pe program de recuperare. Controalele ulterioare se fac la noi în clinică. Cazurile internate la noi sunt numeroase oricum, peste 100 pe săptămână, în condiţiile în care clinica are o capacitate de 75 de paturi. Noi suntem clinica de cardiologie, care este zilnic de gardă. Dacă ar exista angiograf, am putea face alternativ gărzile cu cei de la institut”, a precizat conf. dr. Antoniu Petriş, şeful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul „Sf. Spiridon”. În 2013 au fost internate 7.977 de cazuri, dintre care 104 cu infarct miocardic acut, cu boli cerebro-vasculare 381, iar 119 cazuri de ischemii miocardic. Un an mai târziu, în 2014, dar şi în 2015, numărul internărilor s-a situat la 7.836, respectiv 7.852. „În fiecare zi, elicopterul SMURD este solicitat să intervină în astfel de cazuri, de infarct miocardic acut. Avem minimum unul sau două cazuri, zilnic. De obicei sunt cazuri grave, care au nevoie de tratament de specialitate cât mai repede”, a precizat prof. dr. Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD de la Spitalul „Sf. Spiridon”.

Probleme la „Marele Ars” de la Iaşi

Medicii spun că angiograful este încă un deziderat şi că, dacă acesta ar exista, ar creşte şansele de salvare a pacienţilor, fără să mai fie necesar transferul acestora. Timpul în care se acţionează pentru infarctul miocardic acut este între şase şi 12 ore, ceea ce înseamnă că dacă se depăşeşte această perioadă nu se mai realizează angioplastia, pacientul rămânând pe tratament clasic, cu anticoagulant în Clinica de Cardiologie a spitalului. „Din această cauză ne-am restrâns activitatea şi primim doar infarctul care depăşeşte acele ore. Astfel, rămân cazurile mai grave la noi, care nu mai beneficiază de angioplastie. Dacă nu s-a reuşit câştigarea muşchiului, atunci începe insuficienţa cardiacă”, a completat conf. dr. Petriş. Adresabilitatea cea mai mare vine din partea judeţului Vaslui, din două motive: în primul rând, pentru că judeţul duce lipsă de medici, având un singur specializat în acest domeniu, dar şi pentru că elicopterul poate prelua cu mai mare uşurinţă cazurile din acea zonă.

Avem probleme de nutriţie
Bolile de nutriţie şi metabolism i-au transformat anual pe 3.600 de ieşeni în pacienţi ai Clinicii de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice de la unitatea medicală. În 2013 au fost internate 3.343 de persoane, în 2014 numărul lor a ajuns la 3.610, iar anul trecut numărul a crescut la 3.780. Medicii sunt îngrijoraţi mai ales în ceea ce priveşte diabetul zaharat şi în ceea ce priveşte lipsa prevenţiei. „Diabetul este o problemă importantă şi, mai ales, una nerezolvată. Soluţiile de rezolvare ar fi multiple, începând de la alimentaţia sănătoasă pe care oamenii trebuie să o aibă, până la efectuarea exerciţiilor fizice sau testările preventive în acest sens”, a precizat prof. dr. Mariana Graur, şef al Clinicii de Diabet Zaharat şi Boli de Nutriţie de la Spitalul „Sf. Spiridon” şi preşedinte al Societăţii de Nutriţie din România.

De asemenea, medicul a specificat că evitarea acestor probleme de sănătate trebuie făcută încă din primele zile de viaţă şi că, de multe ori, problemele pornesc chiar din familie. „Încă din timpul sarcinii, mamele trebuie să mănânce sănătos, apoi să îl înveţe şi pe copil să aibă un stil de viaţă sănătos, să se testeze şi să continue în acest stil”, a completat prof. dr. Mariana Graur.

Prevenţia ar salva vieţi
Medicii susţin că au încercat în ultimii ani să încerce să lucreze în special în zona de prevenţie, ajung în continuare la spital pacienţi cu forme avansate ale bolii, ceea ce le scade şansele de vindecare sau duc la o calitate a vieţii îndoielnică. „Din ce am observat în ultimii ani, nu există prevenţie în ceea ce priveşte bolile cardiovasculare sau diabetul, afecţiunile care sunt şi cele mai întâlnite la noi. Pe de altă parte, suntem ţara care descoperă ele mai multe cancere în urgenţă, ceea ce nu este deloc normal, căci pentru astfel de boli există prevenţie. De asemenea, la mai mulţi dintre pacienţi remarcăm că nu se duc la medicul de familie sau la cel din ambulatoriu şi ajung aici cu decompensări, ignoră sau întrerup terapia spunând că se simt mai bine sau nu respectă regimul de alimentaţie”, a completat prof. dr. Diana Cimpoeşu.

În acest sens, medicii cardiologi spun că vor susţine ieşirea din sedentarism a ieşenilor, încercând să acţioneze direct în zona de prevenţie şi să-i facă pe ieşeni să reconsidere efortul fizic. „Risipim ani întregi cu bolile cardiovasculare şi la sfârşit ajungem să cerşim câteva clipe. Decât să încercăm să salvăm câteva vieţi care vin la noi în ultimul moment, ar fi mai bine să facem cât mai mult efort fizic, pe care toată lumea îl declară, însă puţini îl practică. Adevărul este că vom ajunge o populaţie care va degenera, dacă nu facem efort fizic”, a adăugat conf. dr. Petriş. Mădălina OLARIU

* * *
142.478
Este numărul de persoane internate în perioada 2013-2015 la Spitalul „Sf. Spiridon”Iaşi

* * *
„Risipim ani întregi cu bolile cardiovasculare şi la sfârşit ajungem să cerşim câteva clipe” - conf. dr. Antoniu Petriş, şeful Clinicii de Cardiologie

* * *
„Din ce am observat în ultimii ani, nu există prevenţie în ceea ce priveşte bolile cardiovasculare sau diabetul, afecţiunile care sunt şi cele mai întâlnite la noi”- prof. dr. Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD