Război între pacienţi şi medici

Din ce în ce mai mulți ieșeni apelează la instanțele de judecată, după ce au fost tratați de personalul medical * reclamanții solicită sume importante de bani drept despăgubiri, însă judecătorii sunt destul de reticenți în a le acorda tot ce cer aceștia * printre reclamanți se regăsesc până și membri ai Baroului Iași * mulți dintre pacienți se plâng de infecții cu care s-au „procopsit“ chiar în spitale

În ultimul deceniu, tot mai multe persoane au introdus acțiuni în instanțe, în speranța că vor fi despăgubite după intervenții chirurgicale eșuate. Printre acestea se află nu doar oameni care au avut de suferit direct din cauza personalului medical, ci și ieșeni care au pierdut persoane apropiate.

În general, medicii sunt considerați nevinovați de către Comisia de Malpraxis, însă există și cazuri în care judecătorii le acordă despăgubiri pacienților.

Avocată: „Mi-a tăiat tendoanele!“

O avocată din Iaşi cere daune morale de la un medic. Maria Roznov vrea 25.000 de lei pentru că ortopedul A.S. i-ar fi montat greşit nişte şuruburi după o operaţie la o mână fracturată. Drept urmare, a fost nevoită să suporte o altă operaţie, la Spitalul „Sf. Spiridon”.

Maria Roznov l-a chemat în faţa instanţei nu doar pe doctor, ci şi unitatea medicală în care acesta este angajat. Reclamanta cere, în solidar, de la cele două părţi, achitarea de daune morale în valoare totală de 25.000 de lei, după ce, afirmă ea, a fost victima unei intervenţii chirurgicale nereuşite.

Avocata ieşeană a povestit că, anul trecut, a căzut în casă şi şi-a fracturat mâna. Maria Roznov a mers la Spitalul de Recuperare, unde a fost internată şi diagnosticată cu „fractură extremitate inferioară radius drept cu deplasare“, respectiv „fractură stiloidă cubitală dreapta“. Aceasta a relatat că, pe 7 mai 2014, medicul ortoped A.S. a operat-o, iar, pe 26 iunie, acelaşi doctor i-a scos aparatul gipsat şi i-a recomandat tratament de kinetoterapie vreme de 4-5 luni, pentru refacerea completă a mâinii.

„Am mers la tratament, dar, după câteva luni, am constatat că nu am evoluţie la mişcarea pumnului şi că nu pot mişca bine degetele 2,3 şi 4 ale mâinii drepte, ele rămânând căzute în palmă. Am făcut două radiografii şi o ecografie a părţilor moi din jurul fracturii şi am mers cu ele la medic“, a precizat avocata. Ieşeanca a adăugat că medicul i-ar fi spus să revină „după Sărbătorile de Iarnă“. Aceasta a mai menţionat că, pe 27 ianuarie 2015, l-a contactat pe doctor, dar acesta a negat că ar fi greşit și că ar fi dat vina pe colegii de breaslă de la Spitalul „Sf. Spiridon“, care au efectuat cea de-a doua operaţie.

Proces cu două cadre medicale

Un ieșean care a dat în judecată Spitalul „Sf. Spiridon“, dar și doi angajați ai acestuia a pierdut procesul la instanţa de fond. Magistraţii Judecătoriei Iaşi au respins recent acţiunea formulată de Andrei Bogdan Hîrtopanu împotriva Spitalului „Sf. Spiridon“ şi a două cadre medicale: B.V. şi C.S. Andrei Hîrtopanu a cerut Judecătoriei Iași să oblige Spitalul „Sf. Spiridon“, precum și doi medici din cadrul acestuia, la plata unor daune morale și materiale de 50.000 de lei. Hîrtopanu a precizat în cererea adresată instanței că, pe data de 11 decembrie 2012, a mers pe pârtia din zona Sărărie, pentru a se da cu sania. La un moment dat, o altă sanie venea spre el, astfel că ieșeanul a vrut să frâneze, punând piciorul în pământ. Atunci, laba piciorului s-a răsucit, iar el a fost nevoit să ia un taxi și să meargă la Unitatea de Primire Urgențe a spitalului ieșean.

Hîrtopanu a afirmat că a fost nevoit să aștepte câteva ore pentru a veni cineva să-l consulte, fiind considerat un caz nu foarte grav. De asemenea, el a susținut că i s-a făcut o radiografie și i s-a spus că are o ruptură de os de gleznă și că nu este o situație foarte gravă. Un tehnician i-a pus piciorul în gips, dar, potrivit ieşeanului, acesta nu a reușit să-i imobilizeze corect glezna.

Conform propriilor declarații, din cauza durerilor insuportabile, ieșeanul și-a dat jos gipsul după 25 de zile. Bărbatul a adăugat că, pe data de 7 ianuarie 2013, a mers la o clinică, unde i s-a făcut o nouă radiografie și i s-a spus că osul gleznei i s-a sudat greșit, dar și că, pe 11 decembrie 2012, suferise și o fractură de tibie, nu doar la osul gleznei.

El a mai precizat că, pe 12 ianuarie 2013, a plecat în Italia, fiind operat într-un spital din acea țară. Acesta a mai susținut că i-a fost băgată în tibie o tijă metalică susținută de trei șuruburi. În plus, ieșeanul a spus că nu își poate folosi corect piciorul, din cauza sudării greșite a osului gleznei și că i s-a sugerat să se opereze pentru a corecta și această problemă.

Șefii spitalului ieșean au precizat în fața instanței că unitatea nu poate răspunde pentru angajații ei. De asemenea, cele două cadre medicale au menționat că nu este vina lor, că au pus diagnostice corecte, că de fixarea gleznei pacientului s-a ocupat tehnicianul și că ieșeanul și-a dat singur jos aparatul gipsat înainte de termen, fără a fi asistat de un doctor.

A cerut daune de 450.000 de lei

Tot magistraţii Judecătoriei au respins recent acțiunea formulată de Elena P. Aceasta le cerea judecătorilor să infirme o decizie a unei comisii din Direcţia de Sănătate Publică şi să constate că medicul R.P., de la Maternitatea „Cuza Vodă“, a tratat-o greşit. Ca urmare a unui tratament defectuos, femeia ar fi pierdut o sarcină.

Femeia a contestat decizia luată de comisia respectivă în cazul său, specialiştii ajungând la concluzia că medicul de la „Cuza Vodă“ nu este vinovat de moartea copilului pe care urma să-l nască.

Femeia în vârstă de 41 de ani a povestit că problemele sale au început pe data de 14 decembrie 2012, când a fost programată de medicul R.P. pentru o operaţie de cerclaj pe col uterin. Reclamanta a adăugat că, în ziua respectivă, medicul, care o consulta de mai bine de şase ani, i-ar fi provocat pierderea sarcinii. „Medicul a distrus cu barbarie pereţii învelişului protector al fătului“, a menţionat ieşeanca în acţiunea de la instanţă.

Femeia a afirmat că, a doua zi, s-a observat lichid amiotic la examenul local, iar, în următoarele patru zile, a fost supusă unui tratament medicamentos pentru a avorta spontan, fiind supusă unui chiuretaj uterin evacuator şi hemostatic.

Comisia de Monitorizare şi Competenţă Profesională pentru Cazurile de Malpraxis, din cadrul DSP, a ajuns la concluzia că nu ar fi fost vorba despre un caz de malpraxis. Această hotărâre a fost emisă pe data de 13 ianuarie 2014, iar, la finele aceleiaşi luni, ieşeanca a continuat demersul la Judecătorie.

Infecție în spital

O ieșeancă de 70 de ani a afirmat că a făcut septicemie de la câteva perfuzii făcute la Spitalul Neurochirurgie. A intrat în spital pentru un tratament banal cu perfuzii și a ieșit de-acolo aproape moartă, aflată în comă, contractând o infecție spitalicească. În urma afecțiunii, Mariana A. a rămas imobilizată la pat și își blesteamă zilele. „Vă spun sincer, nu mă mai gândesc la altceva decât că vreau să dispar de pe pământ! Nu mai vreau să fiu o povară pentru fiica mea“, a precizat femeia, care este cu moralul la pământ.

Mariana A. a decis să apeleze la magistraţii din cadrul Judecătoriei Iaşi, după ce, afirmă aceasta, personalul medical de la Neurochirurgie şi-a bătut efectiv joc de ea. Femeia a povestit că, pe 6 august 2014, s-a internat în spital, pentru a face un tratament cu perfuzii cu Cerebrolizin, după ce fusese diagnosticată cu polineuropatie.

„Conform analizelor făcute la internare, eram sănătoasă, însă, după cinci zile, am început să mă simt groaznic, după ce am contractat bacteria Clostridium difficile, care a determinat medicii curanţi să mă transfere la Spitalul de Boli Infecţioase, pentru tratament specific“, a relatat reclamanta.

Aceasta a adăugat că a fost diagnosticată cu Sepsis (septicemie), starea sa agravându-se în mod dramatic, iar, pe 11 august 2014, a fost transferată în Secţia ATI a Spitalului „Nicolae Oblu“. Femeia a mai afirmat că, în lupta cu eradicarea bacteriei, a suferit un disconfort fizic şi psihic greu de exprimat în cuvinte.

Aceasta a mai menţionat că ea şi rudele ei au fost nevoite să împrumute bani, pentru a putea asigura tratamentul. Femeia a susţinut că starea ei s-a agravat, intrând mai întâi în comă, apoi făcând infarct: „După 83 de ore de stat la Secţia de Terapie Intensivă, starea mea de sănătate s-a ameliorat. Atât eu, cât şi fiica mea am solicitat ajutorul conducerii spitalului, dar ne-am lovit de nepăsare, aroganţă şi lipsă de respect.“

Femeia a ţinut să sublinieze că, din punctul ei de vedere, nu mai are nicio şansă de a avea o viaţă normală.

Ea a solicitat în instanţă daune materiale în valoare de 5.000 de euro, dar şi daune morale de 15.000 de euro pentru suferinţele prin care a fost nevoită să treacă. Reprezentanţii Spitalului de Neurochirurgie „N. Oblu“ au afirmat, în schimb, că personalul medical îşi face datoria impecabil, dar şi că, periodic, se efectuează controale asupra personalului medical în ceea ce priveşte existenţa bacteriilor, unitatea încadrându-se în limitele nozocomiale impuse de legislaţie. Asta în condițiile în care scandalul cu produsele Hexi Pharma a scos la iveală faptul că pericolul unei infecții în unitățile medicale este foarte ridicat.

Spital pus la plată pentru un picior!

În urmă cu câteva luni, Spitalul Căi Ferate şi un medic din cadrul instituției au fost obligați să-i achite daune unei femei pentru faptul că nu ar fi fost îngrijită corect. Georgeta D. a obţinut daune în valoare totală de 160.000 de lei într-un proces în care l-a dat în judecată pe doctorul M.G. şi Spitalul CF. Femeia a susţinut că i-a fost amputat piciorul stâng din cauza faptului că nu ar fi fost îngrijită corect de personalul medical al unităţii amintite. 

 

LOCURI DE MUNCA IN COMERT IN EVENIMENTUL REGIONAL AL MOLDOVEI

 

Pe 9 mai 2009, femeia a ajuns la Spitalul CF, având o leziune la piciorul stâng. Leziunea a fost tratată, iar starea femeii s-a ameliorat. Femeia a susţinut că, ulterior, medicul M.G. i-a pus piciorul în gips fără vreo explicaţie, iar, în mijlocul tălpii, i-ar fi montat un toc din metal, legat cu nişte sârme. Conform ieşencei, tocul i-a agravat leziunea din talpă, ajungându-se la cangrenă, motiv pentru care piciorul i-a fost amputat, în cele din urmă, de la şold.

Medicul a contrazis-o pe femeie, spunând că nu i-a pus piciorul în gips, ci că i-ar fi montat o atelă din silicon. De cealaltă parte, reclamanta a afirmat că, pe lângă infectarea leziunii pe care o avea, după montarea gipsului a luat din spital şi stafilococul auriu, starea ei agravându-se. Colegiul Medicilor a decis că medicul nu poate fi considerat vinovat pentru cele întâmplate. Nemulţumită de verdictul Colegiului Medicilor, aceasta s-a adresat instanţelor, primul verdict fiind dat după patru ani de procese.

Ce spun autoritățile din domeniu

Fostul șef al Colegiului Medicilor din România, prof.dr. Vasile Astărăstoae, susține că instituția pe care a condus-o până recent analizează îndeosebi cazurile de abateri disciplinare, motiv pentru care situațiile în care este reclamat malpraxisul ajung pe mesele judecătorilor.

„Cei de la Colegiul Medicilor nu analizează cazurile de malpraxis. Ei analizează abaterile disciplinare, iar cazurile de malpraxis sunt trimise la instanţă. Astfel, instanţa se ocupă de ele“, a declarat Astărăstoae. C.N., R.N.