Vinovaţii pentru dezastrul de la Mestecăniş FOTO

De mai bine de doi ani se vorbeşte despre groapa de gunoi ecologică din vârful Pasului Mestecăniş, care a sluţit Bucovina * este vorba despre o ditamai investiţia realizată cu bani europeni, în vârf de munte * s-au plâns localnicii din Pojorâta, s-au exprimat oficialităţi de la primari, la miniştri şi la comisari europeni * singurii care au trecut de la vorbe la fapte au fost oamenii locului, care şi-au luat soarta în mâini, au atacat în instanţă hotărârea Consiliului Local Pojorâta prin care comuna a dat în administrarea Consiliului Judeţean Suceava pământul de sub groapă, iar judecătorii le-au dat câştig de cauză * deşi învingători, localnicii sunt, de fapt, nişte învinşi pentru că investiţia a fost realizată în proporţie de 97% şi cât de curând acolo, în vârf de munte, vor fi aduse şi deşeurile

În luna martie a acestui an, preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Mişcarea Populară, Corneliu Popovici, a dat publicităţii un document din care reiese că amplasamentul gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniş a fost ales în anul 2007 de către o comisie a Consiliului Judeţean. Este vorba despre adresa numărul 2826 din 13.03.2007, pe care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Gavril Mârza, a transmis-o Consiliului Local Pojorâta. În adresă se arată că membrii comisiei propun înfiinţarea depozitului în punctul numit Mestecăniş.

„Această ultimă locaţie s-a stabilit de către o comisie numită de Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava prin Dispoziţia nr. 30 din 29 ianuarie 2007, care a analizat împreună cu primăria Pojorâta oportunitatea locaţiei depozitului de deşeuri din zona Câmpulung Moldovenesc. În urma vizionării mai multor propuneri venite din partea consiliilor locale din bazinul Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc comisia a propus înfiinţarea acestui depozit zonal pe un teren situat în comuna Pojorâta, în punctul numit Mestecăniş, teren care îndeplineşte condiţiile legale, fiind localizat în centrul regiunii de vest de generare a deşeurilor, minimalizând eforturile de transport”, se arată în documentul semnat de Gavril Mârza.

Contre între foştii şefi de judeţ
Contactat telefonic, deputatul PSD Gavril Mârza, preşedinte al Consiliului Judeţean în perioada 2004-2008, neagă că actualul amplasament al gropii de gunoi din vârful pasului Mestecăniş ar fi fost ales în 2007. Mârza susţine că membri comisiei ar fi stabilit un alt amplasament situat la o distanţă mai mare de DN 17. Deputatul PSD este contrazis însă de primarul comunei Pojorâta, Bogdan Codreanu, aflat la al treilea mandat. Alesul local a explicat că în perioada 2007-2010, amplasamentul gropii de gunoi nu a fost schimbat, ci doar extins de la cinci la nouă hectare de teren. În perioada 2008-2012, Consiliul Judeţean Suceava a fost condus de preşedintele PNL Gheorghe Flutur, care, în urma scrutinului din 5 iunie 2016, a obţinut un nou mandat.

Actualul şef al judeţului a tot evitat să facă declaraţii pe marginea subiectului. În anumite cercuri a lăsat să se înţeleagă că nu este responsabil de amplasamentul gropii. Pe de altă parte, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean în mandatul 20012-2016, Cătălin Nechifor, cel în mandatul căruia a fost executat proiectul în cea mai mare parte, şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la amplasament abia după ce nu a mai ocupat scaunul din Palatul Administrativ. Fostul şef de judeţ consideră că decizia construirii gropii de gunoi în Pasul Mestecăniş „a fost cea mai proastă luată vreodată în judeţ”. El a declarat că hotărârea a fost adoptată în 2009, când la conducerea CJ se afla tot actualul şef al instituţiei, liderul PNL Gheorghe Flutur. Cătălin Nechifor a subliniat că-şi doreşte „din tot sufletul ca depozitul de deşeuri din Pasul Mestecăniş să nu devină funcţional vreodată”.

Investigaţiile au trecut, groapa a rămas
Revoltaţi de faptul că s-ar putea trezi cu gunoiul adunat lângă case, oamenii din Pojorâta au cerut, într-o primă fază, ajutorul presei locale şi centrale. După o lungă expunere mediatică, numeroase autorităţi au început să facă declaraţii, printre care şi comisarul european Corina Creţu. În vara anului trecut, oficialul român de la Bruxelles a cerut verificarea gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniş. Voia să vadă dacă depozitul influenţează peisajul alpin. „V-aş fi recunoscătoare dacă aţi cere serviciilor dumneavoastră să analizeze modul în care acest proiect respectă legislaţia de mediu şi, în special, normele privind protecţia peisajelor şi dacă mă veţi informa cu privire la rezultatele acestei analize”, se arată în scrisoarea pe care Corina Creţu i-a transmis-o fostului ministru al Mediului, Graţiela Gavrilescu. Oficialul de la Bucureşti a făcut o serie de verificări şi a ajuns la concluzia că depozitul ecologic nu putea fi autorizat în baza legislaţiei din 2015 pentru că fusese construit la o distanţă mai mică de 1.000 de metri de casele oamenilor. Acum, autorităţile de la Mediu nu mai vorbesc despre acest neajuns.

Proces câştigat şi pierdut în acelaşi timp
Pe de altă parte, localnicii şi-au luat soarta în mâni şi au atacat în instanţă hotărârea Consiliului Local Pojorâta din 2010, prin care comuna a dat în administrarea Consiliului Judeţean cele 9 hectare de teren de sub groapa de gunoi. La începutul acestui an, Curtea de Apel Cluj s-a pronunţat în favoarea localnicilor pe motiv că nu au fost consultaţi înainte de debutul lucrărilor. Problema este că, în sentinţa dictată, judecătorii nu au cerut sistarea lucrărilor de construcţie sau aducerea terenului la starea iniţială. Cum ceea ce legea nu interzice, legea permite, Consiliul Judeţean a continuat lucrările de construcţie, iar acum depozitul este gata în proporţie de 97 la sută. Pe de altă parte, în calitate de beneficiar al investiţiei, Consiliul încearcă acum să pună depozitul de deşeuri în legalitate, iar săptămâna trecută a avut loc prima dezbatere publică pe tema terenului. A fost o discuţie în care localnicii au pus piciorul în prag şi au spus răspicat că nu vor să se depoziteze gunoi în vecinătatea caselor de pe Mestecăniş, chiar dacă investiţia este aproape gata.

7 milioane de euro în joc
Dacă situaţia terenului de sub depozitul ecologic de la Pojorâta nu se va clarifica, există riscul ca Uniunea Europeană să ceară înapoi banii alocaţi pentru construcţia obiectivului. Este vorba despre 7 milioane de euro. Mult mediatizata groapă de gunoi despre care ecologiştii spun că a sluţit Bucovina este construită printr-un mare program cu finanţare europeană numit Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Programul este gestionat de Consiliul Judeţean Suceava. Valoarea totală a SMID este de 51 de milioane de euro. Prin SMID sunt construite două depozite ecologice de gunoi, unul la Pojorâta şi celălalt la Moara, mai multe staţii de sortare şi depozitare temporară a deşeurilor. În plus au fost închise şi vechile gropi de gunoi din judeţ, care nu mai erai conforme. Construcţia SMID a început în 2009. Proiectul trebuia să fie gata la sfârşitul anului trecut, dar lucrările au fost întârziate.



„Vreau să-mi exprim îngrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin” - comisarul european Corina Creţu

Groapa de gunoi de la Pojorâta este construită printr-un mare program cu finanţare europeană numit Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), gestionat de Consiliul Judeţean.

7 milioane de euro
Aceasta este valoarea proiectului din Pasul Mestecăniş.

Oana ŞLEMCO