Angajaţii de la Drumuri dinamitează autostrada Iaşi - Târgu Mureş

Grupului de iniţiativă din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a făcut o listă cu tronsoanele pe care le consideră inutile, dar care totuşi apar în documentul oficial care trasează investiţiile în infrastructura de transport pentru următoarele două decenii * printre acestea se numără drumul expres Focşani – Bacău, dar şi autostrada Târgu Mureş- Iaşi- Ungheni * în replică, oficialii companiei califică ieşirea publică drept un „atac mincinos“, în contextul procesului de reorganizare din instituţie

Reprezentanţii Grupului de iniţiativă pentru restructurarea şi reprofesionalizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au făcut mai multe dezvăluiri legate de activitatea instituţiei. La începutul acestei săptămâni, Grupul de iniţiativă şi Sindicatul Naţional Profesional al Drumarilor din România au vorbit despre lipsa de finanţare şi de personal calificat din CNADNR, dar şi despre tronsoanele din Masterplanul General de Transport pe care le consideră inutile. Potrivit economica.net, consilierul juridic din cadrul CNADNR Alin Goga a criticat proiectul de aproape jumătate de miliard de euro pentru drumul express Focşani- Bacău. Potrivit acestuia, investiţia ar trebui să fie făcut cu bani mai puţini şi în regim de drum naţional, astfel încât şi alte proiecte să beneficieze de finanţare. „Şi zona Olteniei este moartă. Trebuie să gândim dezvoltarea generală“, continuă consilierul juridic, citat de economica.net.

Mai mult, din cauza estimărilor de trafic, care nu avantajează investiţia în autostrada Târgu Mureş- Iaşi- Ungheni, acest proiect nu este fezabil, potrivit Grupului de iniţiativă. Ultima variantă de Masterplan arată că autostrada a fost împărţite în două tronsoane, care fac parte din Core TEN-T. Tronsonul Târgu Neamţ-Iaşi- Ungheni a primit 75 de puncte şi are un cost estimativ de 1,1 miliarde de euro, fără TVA, în timp ce tronsonul Târgu Mureş- Târgu Neamţ a obţinut 59,2 puncte şi are cel mai mare cost dintre cele 11 investiţii prioritizate, respectiv de 2,94 miliarde de euro, fără TVA. „Acest proiect are un raport beneficiu-cost de 1,75 şi operează 31.000 de vehicule. Aproximativ jumătate din volumul de trafic existent pe coridorul cel mai apropiat, trece pe nou traseu“, se arată în Masterplan. Practic, Autostrada Iaşi-Târgu Mureş ar avea un cost estimativ de peste 4 miliarde de euro, cea mai costisitoarea dintre investiţiile din infrastructura de transport.

EXCLUSIV „UE nici nu vrea să audă de Iaşi-Târgu Mureş“ FOTO

În acelaşi document oficial, dar pe penultima poziţie se află şi tronsonul de autostradă Braşov- Bacău, care face parte din reţeaua Comprehensive TEN-T. A obţinut un punctaj de doar 44,7 şi are un cost estimativ de 1,8 miliarde de euro, fără TVA.

Potrivit lui Goga, dublarea benzilor pe drumul naţional DN 7 în paralel cu autostrada Sibiu-Piteşti nu este, de asemenea, oportună. Printre proiectele contestate se mai numără construirea drumurilor Câmpina- Săcele şi Piteşti- Râmicu Vâlcea- Racoviţă. Totodată, nu ar fi fezabil proiectul Autostrăzii Comarnic – Braşov, deşi această investiţie de aproape un miliard de euro are unul dintre cele mai bune punctaje, respectiv 82,8.

Autostrada „Montana“- megaproiect inventat pe traseul Borş-Ungheni

Grupul de iniţiativă pentru restructurarea şi reprofesionalizarea CNADNR a mai atras atenţia asupra lipsei de fonduri pentru realizarea lucrărilor de întreţinere a şoselelor  din România. „Anual se strâng 200 de milioane de euro pe an din roviniete, bani care merg în bugetul CNADNR pe proiectare, pe alocare lucrări, deşi destinaţia lor ar trebui să fie integral pe întreţinere. Însă, întreţinerea primeşte doar 40%. Aceasta, deşi Banca Mondială spunea că ar trebui alocaţi 20.000 de euro pe kilometru pe an, adică 300 de milioane de euro pe an pentru întreţinerea drumurilor din România. Anul acesta am la dispoziţie doar 45% din bugetul care mi-ar fi necesar să fac toate lucrările de întreţinere“, a spus Florin Dascălu, director de întreţinere în cadrul companiei şi reprezentant al Grupului de iniţiativă. La rândul său, Alin Goga susţine că anual se cheltuiesc ineficient zeci de milioane de euro pe studii de fezabilitate pentru proiecte care nu vor fi făcute niciodată.

 Cod roşu în Master Planul de Transport: Moldova, tăiată de pe harta autostrăzilor FOTO

 

Goga consideră că, deşi iniţial CNADNR a anunţat că vor fi daţi în folosinţă 70 de kilometri de autostradă în acest an, în realitate nu se vor finaliza mai mult de 50 de kilometri, din cauza lipsei de specialişti. „Dintre cei 6.000 de angajaţi ai companiei, doar 169 de oameni sunt ingineri de drumuri, adică 3%. Marile centre universitare scot ingineri de drumuri, iar statul nu îi foloseşte. Dintre cei 49 de şefi de secţie, doar 29 sunt ingineri de drumuri, restul sunt absolvenţi de relaţii publice, jurişti, economişti. Sistematic, compania a fost condusă de neprofesionişti. Compania trebuie condusă de un inginer drumar, eu nu cred că în ţara asta nu se găseşte un inginer drumar“, a mai spus Dascălu.

Două scenarii de groază pentru infrastructura Moldovei HĂRŢI

În replică, oficialii CNADNR susţin că ieşirea Grupului de iniţiativă este o campanie mincinoasă. „Având în vedere că CNADNR SA este într-un plin proces de reorganizare la nivelul managementului, care cuprinde o serie de măsuri organizatorice şi structurale, considerăm că este împotriva regulilor de bună funcţionare a oricărei companii publice sau private desfăşurarea unui atac mincinos menit să decredibilizeze compania. Această campanie mincinoasă afectează poziţia companiei în principal în toate raporturile juridice cu partenerii contractuali externi şi interni“, se arată în comunicatul CNADNR.