ANUNŢ de la GUVERN: TAXE de TREI ORI MAI MARI!

Guvernul îşi recunoaşte erorile în taxarea PFA și a liber profesioniștilor ca salariaţi, prin decizia de a le şterge datoriile, dar nu repară cauzele problemei: criteriile neclare din Codul fiscal care permit reîncadrarea veniturilor. Incertitudinea întreține teama de fisc. Miza autorităților pare să fie, în aceste condiții, să forțeze cât mai multe din cele 600 mii de persoane cu activități independente să încheie contracte cu muncă pentru care impozitarea este de trei ori mai mare.

Întrebările care frământă liber profesioniştii şi PFA, în ultimele săptămâni - cum vor fi afectate veniturile lor, dacă vor fi taxate ca salarii sau vor fi exonerate odată cu „amnistia” - nu au, din păcate, răspunsuri clare. Situaţia acestor persoane continuă să fie echivocă pentru că problema de fond, reîncadrarea activităţilor independente, rămâne. Codul fiscal, în baza căruia ANAF a făcut controale şi a putut să reconsidere unele venituri ca salarii, cu plata tuturor impozitelor şi contribuţiilor, este încă în vigoare. Deşi sunt anunţate modificări din 2016, prin proiectul de Cod fiscal, aprobat de guvern şi trimis parlamentului, prevederile privind reîncadrarea nu se schimbă dramatic, aşa cum ar fi de aşteptat de vreme ce executivul şi-a recunoscut greşeala. În ciuda tuturor schimbărilor anunţate, în fapt, nimic nu se schimbă. Cel puţin, deocamdată.

„Proiectul noului Cod Fiscal păstrează în mare măsură criteriile aplicate şi acum (sunt doar rescrise, însă pe fond sunt similare). În ciuda faptului că noul proiect de cod fiscal a fost deja adoptat de Senat, guvernul a precizat lucrează la un nou set de reglementări privind reclasificarea. Se pare că acesta este inspirat de legislaţia americană şi că va fi implementată o procedură în baza unui chestionar care va fi dezvoltat în perioada următoare. Probabil că, în acest mod, se va îngreuna şi mai mult partea formală a administraţiei şi astfel va creşte costul de conformare şi de administrare”, consideră Alin Chitu, partener TZA Consultanţă fiscală.

Chestionarul IRS (Internal Revenue Services) este foarte stufos, cu zeci de întrebări de detaliu. Preluarea acestui model va da mari bătăi de cap contribuabililor şi va lăsa, în continuare, decizia de reîncadrare în mâna inspectorilor ANAF. Din acest motiv, sunt justificate temerile celor 600 de mii de PFA, liber profesionişti şi persoane cu drepturi de autor că nu vor reuşi să respecte cerinţele legale şi, că în orice moment, ar putea fi puse la plata impozitelor ca pentru salarii. Diferenţa de impozitare este considerabilă. Dacă, în acest moment, PFA au impozitare efectivă de 26%, în cazul reconsiderării trebuie să plătească 75%. În plus, reconsiderarea înseamnă că obligaţiile sunt calculate de fisc din momentul începerii activităţii, până la cinci ani în urmă, acoperind perioada de prescripţie. Pentru anii anteriori, se adaugă dobânzi şi penalităţi de 18,5% pe an.

Incertitudinea persistă

Fără schimbări majore de legislaţie, neclaritatea care a dus la reîncadrarea veniturilor va genera noi abuzuri. „Practica a dovedit că legislaţia actuală nu prevede criterii suficient de clare pentru o departajare cât mai exactă, din punct de vedere fiscal, a activităţilor considerate dependente, de activităţile independente. Cu alte cuvinte, chiar şi asupra contribuabilului diligent, dispus să se conformeze, planează o oarecare incertitudine în privinţa calificării activităţii prestate într-un sens sau altul”, arată Anca Grigorescu, avocat specializat în drept fiscal, concluzionând că „propunerea legislativă privind noul Cod fiscal, în forma disponibilă spre consultare nu pare să rezolve această problemă”.

Deciziile guvernului sunt contradictorii. Pe de o parte, admite erorile din legislaţia care a dus la reconsiderarea abuzivă a unor venituri, iar pe de alta menţine legislaţia care le-a făcut posibile. Ce urmăreşte? „Prin această aşa-zisă amnistie, guvernul s-a scutit de cheltuieli inutile în instanţe întrucât de cele mai multe ori prevederile legale erau de partea contribuabililor. Întrebarea este cine îi despăgubeşte pe contribuabilii a căror activitate a fost perturbată , cel puţin semnificativ, de controalele recente în urma cărora au fost emise decizii de impunere şi au avut conturi poprite ca urmare a reîncadrării activităţilor”, comentează Alin Chitu.

Însă „amnistia” se referă la trecut. Guvernul se arată dispus să şteargă tot până la 1 iunie 2015, dar ce se va întâmpla după această dată? Între paranteze trebuie precizat că termenul de 1 iunie, în sine, este o nebuloasă din două motive. Primul este că anunţatele modificări din Codul fiscal privind reîncadrarea veniturilor nu se vor aplica mai devreme de 1 ianuarie 2016, indiferent de modul în care vor arăta, iar al doilea este că termenul de 1 iunie pentru amnistie se află într-un proiect de lege şi nu poate fi aplicat decât după intrarea în vigoare, fiind nevoie de votul parlamentarilor.

„În contextul actual, însă, până la modificarea legislaţiei fiscale în vigoare, nu este exclus ca acei contribuabili care beneficiază de iertarea de datorie pentru trecut, prin efectele acestei legi, să intre din nou în vizorul organelor fiscale, pentru obligaţii fiscale care vor fi acumulate după data de 1 iunie. Va fi necesar, aşadar, ca persoanele vizate să declare şi să înregistreze în mod corespunzător veniturile obţinute din activităţile desfăşurate, după această dată”, spune Anca Grigorescu. Înregistrarea corespunzătoare înseamnă că trebuie să îndeplinească criteriile pentru activităţi indepedente. În caz contrar au două opţiuni: fie încheie contracte individuale de muncă sau orice altă formă contractuală, permisă de legea aplicabilă activităţii respective, pentru derularea activităţilor dependente, fie renunţă la activităţile desfăşurate. Evident că prima variantă – continuarea activităţii independente – este cea luată în calcul. Totuşi, atâta timp cât criteriile rămân interpretabile, teama de a încheia contracte va crea dificultăţi pe piaţa acestor servicii.

„Este deci imperios necesar ca acest demers al anulării obligaţiilor fiscale să fie însoţit de o reglementare adecvată, suficient de clară, care să elimine, pe cât posibil, orice interpretări contradictorii, pentru a da substanţă măsurii de anulare a obligaţiilor”, precizează Anca Grigorescu.

Cum s-a ajuns la haos?

Prevederile art 7 din Codul fiscal, care permit reîncadrarea veniturilor din activităţi independente ca dependente, cu plata aferentă a tuturor obligaţiilor ca pentru salarii, există în Codul fiscal de cinci ani. În paralel, normele de aplicare a Codului fiscal arătau că profesiile libere şi drepturile de autor nu pot fi reconsiderate. Deşi reglementările erau vechi, ANAF, care are rolul de verificare şi administrare a taxelor, nu a întreprins nicio acţiune până anul trecut. Fiind vorba de o legislaţie interpretabilă – atât criteriile, cât şi normele care adăugau excepţii la Codul fiscal – fiecare a aplicat-o după cum a crezut de cuviinţă. Când au început controalele, a apărut disputa dintre contribuabili şi guvern care s-a încheiat cu amnistia, o recunoaştere implicită a greşelii autorităţilor. Imediat după aprobarea proiectului de lege de amnistiere, care trebuie votat de parlament pentru a se aplica, guvernul a modificat şi normele Codului fiscal, elimnând excepţia de la reconsiderare pentru profesii libere şi drepturi de autor. În acelaşi timp, proiectul noului Cod fiscal trimis parlamentului, modifică, dar nu substanţial, criteriile. Ministerul de Finanţe vrea să trimită noi modificări ale criteriilor în parlament. Tot noul Cod măreşte şi taxarea efectivă.Contribuţia de pensii (CAS) de 10,5% va fi obligatorie pentru toate venturile din activităţi independente, inclusiv pentru persoanele salariate care acum sunt scutite de plată. Impozitele datorate de PFA vor creşte de la circa 26% la venit net, la circa 40%. ”Această “amnisitie”, alături de alte măsuri precum impozitarea bacşişului, recenta schimbare de optică privind aplicarea retroactivă a taxelor pentru organizarea jocurilor de noroc on line, reglementarea pompieristică a bacşişului, este, până la un punct ,o confirmare din partea guvernului a faptului că aşa zisa reforma fiscală, prin emiterea unor noi forme de Cod Fiscal respectiv Cod de Procedura Fiscală, este foarte mult întârziată, ca şi o confirmare a incapacităţii aparatului administrativ de a aplica legea în mod corect şi unitar”, spune Alin Chitu.

Ce conţine chestionarul IRS, folosit ca model de MFP?

Chestionarul, intitulat„determinarea statutului lucrătorilor în vederea stabilirii impozitelor”, are zeci de întrebări detaliate, referitoare la relaţia dintre lucrător şi firmă/angajator/plătitor de venit.

Informaţii generale: descrierea obiectului de activitate al firmei, motivul angajării/contractării serviciilor, numărul de angajaţi care efectuează/au efectuat aceleaşi sarcini, modul în care a fost obţinut postul/contractul, justificarea faptului că lucrătorul desfăşoară activitate independentă etc

Informaţii privind controlul comportamental: instrucţiuni, trainig primite din partea firmei, cine desemnează sarcinile, cine decide modul în care sunt executate sarcinile, pe cine trebuie săcontacteze lucrătorul dacă există probleme sau plângeri, ce tipuri de rapoarte i se cer, unde desfăşoară activitatea, ce program are, pe ore şi unde efectuează sarcinile, la ce tip de şedinţe/întâlniri trebuie să particpe, ce consecinţe suportă dacă nu participă, cine angajează, plăteşte etc înlocuitori/asistenţi pentru lucrător

Informaţii despre relaţia financiară: ce echipamente, materiale, facilităţi foloseşte în activitate şi cine le furnizează, ce plăţi, beneficii suportă firma (asigurări, comisioane, sume fixe etc), cui îi plăteşte clientul (firmei/lucrătorului), riscurile financiare, materiale pe care şi le asumă, cum ar fi deteriorarea echipamentelor etc

Informaţii despre relaţia firmă/lucrător: cine poate renunţa la contract şi în ce mod, dacă lucrătorul poate lucra în acelaşi timp şi pentru altă firmă, dacă este interzis contractul cu o firmăcompetitoare, dacă lucrătorul face publicitate firmei, unde şi cum, cine îi dăpatentul, instrucţiunile etc în cazul în care produce sau asamblează un produs acasă, ce face cu produsul (îl returnează fimei, îl vinde mai departe etc), poate contracta noi clienţi, cine îi dă referinţe pentru noi clienţi, dacăfirma trebuie să aprobe noii clienţi etc

Noua definiţie a activităţillor independente

În proiectul de Cod fiscal, definiţia activităţii independent a fost modificată astfel: orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește majoritatea dintre următoarele criterii:

· persoana fizicădispune de libertatea de alegere a desfăşurării activităţii, a locului de desfăşurare a acesteia și a programului de lucru;

· activitatea poate fi desfăşurată pentru unul sau mai mulţi clienţi;

· riscul inerent activității desfășurate este asumat de contribuabil;

· activitatea se poate desfășura prin utilizarea cu preponderență a patrimoniului afacerii, prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice, în funcție de specificul activității;

· desfăşurarea activității se realizează direct sau cu personalul angajat în condiţiile legii.