Aruncam 2,2 milioane de tone de mancare pe an: Hibele legii anti-risipa, care tocmai a trecut de Parlament

 Proiectul de lege ce cuprinde masuri de combatere a risipei alimentare, adoptat in aceasta saptamana de Camera Deputatilor si trimis la promulgare la presedintele Klaus Iohannis, este mult prea ambitios, considera George Badescu, director executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

Actul normativ prevede vanzarea la pret redus sau donarea unor produse aflate la limita datei de expirare si impune sanctiuni de pana la 10.000 de lei pentru magazinele care incalca aceste prevederi.

Masurile au fost luate in contextul in care, in fiecare an, in Romania se arunca 2,2 milioane de tone de alimente si ne clasam pe locul 9 in UE in topul celor mai risipitoare tari.

In aceste conditii, Ziare.com a vrut sa afle pozitia marilor lanturi de magazine referitoare la prevederile acestei legi.

"Noi suntem in favoarea ideii de diminuare a risipei alimentare si deja derulam programe in acest sens", ne-a declarat George Badescu, director executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

El mentioneaza ca suna foarte bine atunci cand spui ca vrei sa combati risipa alimentara, insa, in esenta, proiectul are mai multe lacune importante.

"Ideea in sine e foarte frumoasa, cred ca si noi daca aruncam o felie de paine ne simtim putin vinovati. Dar, daca vrem sa facem un sistem la nivelul intregii tarii, atunci se ridica multe semne de intrebare. De exemplu, pot aparea probleme de logistica.

Exista asociatii in Romania la aceasta data, care au camioane calibrate ori sisteme de distributie? Catre cine vor ajunge aceste alimente? Cine va decide unde ajung? Trebuie sa fie garantii de sanatate alimentare maxima. Ce ne facem daca cineva se plange de ceva?", se intreaba George Badescu.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputatilor si a fost trimis la presedintele Klaus Iohannis, care il poate promulga sau retrimite in Parlament.

Daca actul normativ va primi avizul pozitiv al sefului statului, atunci normele metodologice vor fi realizate in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii.

Atentie la modul de implementare!

Iar aceste norme metodologice trebuie sa fie realizate foarte atent, in opinia lui George Badescu, pentru ca sistemul pentru colectarea si distribuirea alimentelor aproape expirate trebuie sa functioneze foarte rapid.

"Sunt atatea necunoscute si provocari. Trebuie totul sa mearga ceas, caci vorbim de alimente care in aceeasi zi trebuie luate si date. Mare atentie la cum se va realiza metodologia de aplicare, pentru a se evita situatii in care marile magazine pregatesc alimentele destinate donatiile, dar stau cu ele la usa, pentru ca nu vine nimeni sa le ridice, din diverse motive. Atunci ce facem? Circuitul trebuie sa fie foarte rapid", ne-a explicat George Badescu.

De asemenea, el arata ca un sistem eficient, implementat la nivel national, va fi foarte scump.

Proiectul e mult prea ambitios - Ce fac alte tari din UE pentru a combate risipa alimentara

Reprezentantul asociatiei marilor comercianti considera ca, in acest moment, Romania nu e pregatita pentru asa ceva.

In schimb, George Badescu crede ca ar fi fost mai eficient sa se inceapa cu o campanie de informare si de educatie a publicului privind risipa alimentara, apoi cu un program de stimulare pentru magazinele care adopta masuri pentru a combate fenomenul, iar abia in final cu o lege de acest gen.

"Credem ca actul normativ e putin prea ambitios, la ora actuala, mai ales ca nici la nivelul UE subiectul nu e complet matur. Exista doar doua legi in statele UE: in Italia si Franta.

De exemplu, cea din Italia merge pe stimulare, in timp ce la noi merge in continuare pe un sistem represiv: nu-ti da nimic, dar te sanctioneaza daca nu te conformezi", arata reprezentantul AMRCR.

Intr-adevar, proiectul de lege aprobat de Parlamentul Romaniei prevede ca agentii economici care nu respecta prevederile legii risca amenzi cuprinse intre 1.000 si 3.000 de lei pentru microintreprinderi, de la 3.000 la 6.000 de lei, pentru IMM-uri, si de la 6.000 la 10.000 de lei pentru intreprinderi mari.

In schimb, in Franta, prima lege privind diminuarea risipei alimentare a fost declarata neconstitutionala. Abia in februarie 2016 a fost publicata o noua varianta, care insa difera de cea romaneasca, pentru ca accentul este pus pe interzicerea degradarii in mod deliberat a alimentelor considerate proprii consumului uman si pe masuri de stimulare a angajamentului voluntar privind diminuarea risipei alimentare, arata AMRCR.

Si la noi exista suspiciuni de neconstitutionalitate

Reamintim ca proiectul de lege a fost respins de Senat, iar Guvernul a sustinut adoptarea de masuri pentru diminuarea risipei alimentare, insa cu luarea in considerare a observatiilor transmise pe acest proiect.

Printre nemultumirile Executivului se numara si faptul ca proiectul de lege incalca dreptul constitutional al proprietatii private, dar si neclaritatea unor termeni folositi, care nu sunt explicati destul de clar sau nu sunt definiti.