Autostrăzile Moldovei rămân doar simple desene

După promisiuni care de care mai colorate, care durează de mai bine de un deceniu, a venit rândul Guvernului Dăncilă să testeze rezistenţa locuitorilor regiunii Moldova. Imediat ce moldovenii s-au manifestat zgomotos faţă de lipsa infrastructurii rutiere în zonă, Executivul a ieşit în faţa opiniei publice cu unele proiecte referitoare la autostrăzile care vor marca spaţiul respectiv într-un timp record, reaşezând structura autostrăzilor în termeni şi cu o grafică ce frizează indecenţa.

Guvernul estimează că trei proiecte de autostrăzi vor fi gata în cinci ani, conform declaraţiilor vicepremierului Viorel Ştefan, care a anunţat că se intenţionează dezvoltarea mai multor proiecte în parteneriat public-privat. „Unul vizează autostrada Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni în lungime de 100 de kilometri şi va include şi un pod peste Prut, astfel încât autostrada să se descarce în reţeaua rutieră a Republicii Moldova. Un alt segment în reprezintă Ploieşti – Râşnov (109 km). Acestă autostradă va fi poate cel mai râvnit proiect care va fi lansat în parteneriat public-privat. Nu avem nicio îndoială că potenţialii parteneri privaţi vor fi foarte interesaţi să investească alături de stat în această autostradă care va fi probabil una dintre cele mai circulate din România. Este o investiţie sigură cu un termen rezonabil de recuperare a banilor investiţi. Va fi un interes ridicat pentru potenţialii parteneri privaţi”, a spus vicepremierul Ştefan.

Echipe de achiziţii şi comisii de evaluare incompetente

În ce stadiu se află, însă, autostrăzile promise cândva pentru zona Moldovei, nu e greu de ghicit. Practic, nimeni nu a mişcat niciun deget decât pentru a plimba prin diferite conturi nişte sume destinate proiectării unor promisiuni, sau pentru a le anula, după caz.

Licitaţiile pentru pregătirea proiectelor Autostrăzii A7, ce cuprind studiu de fezabilitate, proiect tehnic, autorizaţie de construire au fost lansate încă din noiembrie 2016. Doar că, despre cele patru proiecte - Ploieşti - Buzău, Buzău - Focşani, Focşani - Bacău şi Bacău – Paşcani, nu se mai ştie nimic din iulie şi august 2017, de când au fost deschise ofertele. CNAIR nu a fost capabilă să evalueze ofertele depuse în aproape un an, dacă vă puteţi imagina. În cazul Centurii Bacău, contractul pentru proiectare şi execuţie a fost reziliat în aprilie 2017, însă abia în 16 decembrie 2017 a fost scos din nou la licitaţie, aflându-se acum tot în stadiul de evaluare a ofertelor, cu termen 30 mai 2018 – amânat, foarte probabil. „În ţările din jurul nostru - Bulgaria, Ungaria, Serbia, Polonia, aceste etape se derulează în câteva săptămâni, nu luni sau ani întregi! Este evident că echipele de achiziţii şi comisiile de evaluare din CNAIR sunt incompetente, refuzând în mod inexplicabil asistenţa tehnică de la Comisia Europeană”, susţin cei de la Asociaţia Pro Infrastructură, care ne asigură că, în ceea ce priveşte Autostrada A8, lucrurile stau mult mai rău decât în cazul A7. CNAIR a lansat în licitaţie revizuirea studiilor de fezabilitate realizate în 2010 pentru a le aduce la un nivel tehnic corespunzător şi pentru a obţine acordul de mediu. Însă, susţin cei de la Asociaţia Pro Infrastructură, două licitaţii au fost anulate: Ditrău - Târgu Neamţ şi Târgu Neamţ – Iaşi - Ungheni, iar singurul contract semnat - Târgu Mureş – Ditrău, practic nici nu a început, fiind suspendat de CNAIR (în două rânduri) şi apoi reziliat pe 19 ianuarie 2018.

O reziliere cu cântec

La vremea respectivă, referindu-se la rezilierea defectuoasă şi inoportună a contractului pentru Târgu Mureş – Ditrău, Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt CNAIR, a declarat: „Este impropriu spus că s-a reziliat contractul. Contractul a încetat de drept”. Dar Asociaţia Pro Infrastructură consideră că declaraţia este falsă, mincinoasă, făcută fie din incompetenţă, fie cu rea-voinţă şi bună-ştiinţă cu scopul de a manipula opinia publică.

În adresa de reziliere, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere îşi fundamentează decizia pe două clauze contractuale: articolele 31.5 ?i 36.1, ultimul greşit invocat. Ce spune, însă, articolul 36.1: „Contractul va înceta automat dacă Prestatorul nu a întreprins activităţile generatoare de plată în termen de 12 luni de la data de începere a prestării serviciilor”. „Acest articol a fost greşit invocat ca motiv de reziliere din simplul fapt că a fost activ doar o lună de zile din momentul emiterii ordinului de începere (20.11.2016) şi până la ridicarea suspendării (19.01.2018), iar Prestatorul, conform clauzei, avea termen 12 luni să înceapă lucrările. Mai mult, această greşeală flagrantă creează o portiţă pe care proiectantul (Search) o poate folosi pentru a cere despăgubiri în instanţă!”, susţin cei de la Asociaţia Pro Infrastructură. Aceştia consideră că directorii CNAIR sunt „incompetenţi, rău-voitori, manipulează opinia publică şi îşi bat joc de cetăţeni, condamnând regiunea Moldovei la subdezvoltare şi izolare economică prin decizia de reziliere a acestui contract, sfidând cu neruşinare eforturile societăţii civile şi chiar ale politicienilor care cer această autostradă, având (100% legal şi contractual) opţiunea să ridice suspendarea, aşa cum tot ei au făcut în septembrie 2016! Anul 2018, al Centenarului Marii Uniri, va fi încă un an pierdut pentru Autostrada A8!”.

„Parteneriatul public-privat nu reprezintă o soluţie magică”

Din ianuarie nu s-a mai întâmplat absolut nimic. CNAIR şi Ministerul Transporturilor au promis în repetate rânduri că vor debloca situaţia, însă au fost doar minciuni.

Recent, Guvernul a inclus pe o hartă frumos colorată sectorul dintre Târgu Neamţ şi Iaşi în cadrul proiectelor ce se doresc a fi realizate prin parteneriat public-privat (PPP), deşi toţi cei 311 km ai Autostrăzii A8 au deja finanţare europeană asigurată prin POIM, o soluţie mult mai ieftină şi mai uşor de accesat decât varianta PPP. „Din păcate, parteneriatul public-privat nu reprezintă o soluţie magică pentru construcţia mai rapidă de autostrăzi. Şi în acest caz, studiile bine fundamentate sunt vitale şi este nevoie de o pregătire profesionistă a proiectelor pentru a evita blocajele în execuţia lucrărilor. Doar prin identificarea minuţioasă a riscurilor din teren partenerii privaţi (constructori, bănci, fonduri investiţii) pot fi atraşi într-un astfel de parteneriat! În caz contrar, vor participa doar companii dispuse să îşi asume riscuri imense, costurile fiind pe măsură. În plus, spre deosebire de proiectele finanţate din bani europeni, statul român trebuie să participe la investiţie cu un procent mult mai mare, iar autorităţile nu sunt în stare să finanţeze corespunzător proiectele pe fonduri comunitare”, remarcă Asociaţia Pro Infrastructură.

De ce nu vrea Guvernul autostradă în Moldova

Dar de ce nu vrea Guvernul să înceapă construcţia unei autostrăzi în Moldova? În primul rând, banii nu există şi nu are nimeni de prin birourile guvernamentale nici ştiinţa, nici cheful de a se înhăma la o asemenea muncă, cu proiecte de asemenea anvergură, în condiţiile în care – lucru dovedit de trei decenii, Moldova rămâne de culoare roşie chiar şi fără prea mari investiţii. În al doilea rând, nu vom avea autostradă pentru faptul că partidele din arcul guvernamental păstrează puţinii bani din visterie pentru a-i investi, ceva mi târziu, în preajma alegerilor, în zonele în care ei remarcă faptul că bazinul electoral pe care mizează e pe punctul de a seca. În al treilea rând, „cercetătorii” doctrinari au ajuns la savanta concluzie - pe care unii lideri chiar o flutură, uneori, că e zadarnic să investeşti atâţia bani într-un drum pe care n-ar circula prea multă lume şi că, oricum, n-ar reprezenta un impuls pentru economia socială zonală, puternic controlată de stat. „Este trist că şi în acest moment, după mulţi ani de promisiuni deşarte, Guvernul alege să răspundă cetăţenilor din Moldova în aceeaşi notă, cu hărţi făcute pe genunchi, fără nicio valoare şi cu termene fanteziste care nu mai pot păcăli pe nimeni. Solicităm oficialilor din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere să finalizeze cu atenţie şi celeritate evaluarea ofertelor pentru tronsoanele Autostrăzii A7 şi să re-lanseze urgent procedurile de actualizare a studiilor de fezabilitate pentru Autostrada A8!”, au atras atenţia, ieri, liderii Asociaţiei Pro Infrastructură. Nicoleta ZANCU