Ce îngrăşăminte folosesc fermierii Moldovei EXCLUSIV
Dimensiune font:
Moldovenii folosesc o cantitate tot mai mare de îngrăşăminte chimice * gunoiul de grajd rămâne însă cel mai folosit supliment de substanţe nutritive de la nivelul regiunii
Agricultorii din România şi implicit cei din Moldova folosesc cantităţi foarte mici de îngrăşăminte chimice comparativ cu media europeană, fapt ce reduce productivitatea la hectar, însă înlesneşte reconversia terenurilor agricole către agricultura ecologică, se arată într-o informare a Ministerului Agriculturii.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică consumul de îngrăşăminte chimice la sfârşitul anului 2014 se află într-o uşoară creştere faţă de anii precedenţi, regiunea de Nord-Est totalizând 53.513 tone/substanţă activă, faţă de 52.187 tone în anul precedent. „Toţi producătorii doresc să îşi permită utilizarea îngrăşămintelor chimice, deoarece acestea sigură o producţie foarte bună dacă sunt folosite conform tehnologiei”, a subliniat Veronica Savuţa, consilier superior în cadrul Direcţiei Agricole Iaşi.
Din totalul îngrăşămintelor chimice utilizate la nivelul Moldovei în anul 2014, cele mai folosite au fost îngrăşămintele azotoase (34.051 tone), urmate de cele fosfatice (15.809 tone) şi potasice (3.653 tone). „Îngrăşămintele azotoase sunt foarte active în sol de aceea este recomandat ca acestea să se administreze în perioada însămânţării sau de creştere a plantelor pentru a se obţine o eficacitate maximă”, recomandă specialiştii în utilizarea îngrăşămintelor chimice. Din acest punct de vedere în Regiunea de Nord-Est, îngrăşămintele azotoase sunt cele mai utilizate în judeţul Iaşi (9.851 tone), urmat fiind apoi de judeţele Neamţ (8.583 tone) şi Vaslui (8.606 tone). Cea mai mică cantitate de îngrăşăminte chimice pe bază de azot este folosită în judeţul Botoşani (800 tone).
Îngrăşămintele fosfatice au o mai mică utilizare decât îngrăşămintele azotoase datorită cantităţilor de fosfor mai reduse necesare dezvoltării plantelor. În topul utilizării îngrăşămintelor pe bază de fosfor la nivelul Regiunii de Nord-Est se situează judeţul Vaslui (6.624 tone) cel mai mic aport de fosfor prin îngrăşăminte fiind utilizat şi de această dată în Botoşani (350 tone). Folosirea excesivă a îngrăşămintelor fosfatice poate duce la efecte nedorite, atât asupra plantelor, cât şi animalelor care consumă aceste plante, ajungând în cele din urmă să cauzeze intoxicaţii severe.
Îngrăşămintele potasice sunt cel mai puţin folosite în judeţele Moldovei. Cele mai multe îngrăşăminte de acest tip sunt utilizate în judeţul Neamţ cu un total de 1.186 tone, pe locul doi în clasament se situează judeţul Iaşi cu un total de 1.050 tone. Cea mai mică cantitate de îngrăşăminte potasice sunt utilizate la Bacău (94 tone) în timp ce în judeţul Botoşani nu au fost raportate ca fiind întrebuinţate astfel de suplimente pentru terenurile agricole.
Conform acestor date reiese faptul că moldovenii folosesc în proporţie covârşitoare îngrăşămintele naturale. „Se preferă folosire îngrăşămintelor naturale în detrimentul celor chimice pentru că cele naturale sunt la îndemâna producătorilor individuali, în special, şi nu costă nimic spre deosebire de cele chimice”, a precizat Veronica Savuţa.
În anul 2014 agricultorii au folosit 3.461.863 tone de astfel de îngrăşăminte. Cea mai mare cantitate de îngrăşăminte naturale a fost folosită în judeţul Iaşi (895.000 tone), urmat de judeţul Suceava (744.050 tone).
Codaş la acest capitol fiind judeţul Vaslui cu o cantitate de îngrăşăminte naturale de doar 104.203 tone. „O mare parte a gunoiului de grajd, folosit ca îngrăşământ natural, provine din fermele de vaci, însă 90% din gunoiul de grad, provine de la gospodăriile individuale”, se arată într-un raport al Ministerului Agriculturii. Georgiana BĂNUC
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau